Să ne delectăm împreună cu promisiunile semnate de Emil Boc

Se cuvine să spunem de la început, „cu respect și considerație”, că nu mică ne-a fost uimirea când am aflat, dintr-un pliant de campanie semnat de Emil Boc, cum că Primăria Cluj-Napoca este preocupată de proiecte de importanță vitală pentru viitorul municipiului, precum crearea de zeci de hectare de parcuri noi.

click foto pentru imagine completă

Trebuie să recunoaștem că asta este cea mai tare dumă lansată de administrația locală.

Adică tocmai acum când Planul Urbanistic General a fost anulat în parte de Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, pe motive de încălcare gravă a dreptului constituțional care apără proprietatea. (Fie vorba între noi, prin noul PUG al municipiului Cluj Napoca, urbaniștii au trasat, discreționar, așa numitele zone verzi ale orașului, unde nu se mai poate construi nimic, cu excepția parcurilor sau zone de agrement. Numai că, în prezent, în zonele respective există cartiere de case sau de blocuri). 

CITEȘTE ȘI: PUG-ul orașului, anulat în instanță pentru încălcarea Constituției

Revenind la „realizările” administrației locale, numai bune de înșirat în plină campanie electorală, descoperim brusc că în Cluj-Napoca „creșterea calității vieții” e la mare căutare, chiar dacă formula este una generică și lasă loc de interpretare: ce presupune această „calitate a vieții”?

CITEȘTE ȘINivelul de poluare din Piața Mihai Viteazul depășește de 4 ori limita admisă: 119 micrograme la trecerea de pietoni. Din 4 stații de monitorizare în Cluj, funcționează doar 2 VIDEO

Lipsa traseelor pentru biciclicști, absența trotuarelor pentru pietoni (ocupate de autoturisme parcate ilegal) sau desființarea locurilor de parcare ale cetățenilor, demolarea garajelor? Să fie traficul obsedant un criteriu al „creșterii calității vieții” din oraș? 

Ba nu, „descongestionarea traficului” figurează încă la capitolul „provocări locale și regionale complexe”, chiar dacă s-au scurs mai bine de 10 ani de când Primăria Cluj-Napoca tot ridică parkinguri: singurul parking (fără autorizare ISU) dat în folosință în acest mandat al edilului clujean fiind Patkingul Negoiu, desigur, după o întârziere de cca 5 ani. 

În rest, toate marile realizări sunt proiectate în viitor. 

Și un cuvințel despre proiectele sociale:

„Prin programele de incluziune socială promovate (de exemplu: Servicii stomatologice gratuite pentru clujenii cu venituri reduse, programele derulate de Centrele de zi pentru vârstnici, programul de subvenționare a chiriilor pentru persoane cu venituri reduse sau Ghiozdane și rechizite gratuite pentru elevii din familii aflate în nevoie) și prin multe alte proiecte remarcabile, mii de clujeni beneficiază de sprijinul și solidaritatea noastră”, se arată în lista realizărilor cu care se laudă municipalitatea clujeană. 

De altfel, realizările se opresc aici, pentru că incluziunea socială implică ceva mai mult efort și rezultate palpabile. Ori, „programul de subvenționare a chiriilor pentru persoane cu venituri reduse” s-a împotmolit în birocrație. În dezvoltarea imobiliară fără căpătâi, Primăria Cluj-Napoca a evacuat forțat familii întregi din locuințele improvizate unde aceștia se adăposteau, fără a veni cu soluții concrete. De regulă, familiile evacuate erau cazate temporar în centre de plasament. 

CITEȘTE ȘIEparhia Reformată din Ardeal scoate în stradă 10 copii și 3 persoane cu handicap. Primăria vede ce se întâmplă?

VIDEO O familie cu 3 copii a fost evacuată de Primăria Cluj-Napoca, după ce vreme de 22 de ani nu a vrut să știe că un imobil este ocupat abuziv

VIDEO Acuzații grave de discriminare pe criterii etnice "Suntem scoși în stradă pentru că suntem ȚIGANI. Trăim în România”

Cetățenii evacuați de Primărie s-au adresat în nenumărate rânduri administrației locale, în ședințele de Consiliu local, subliniind lipsa de funcționalitate a programului de „subvenții pentru chirie persoanelor/familiilor care se află în risc de marginalizare”, întrucât proprietarii de imobile refuză închirierea spațiilor persoanelor defavorizate. Astfel, subvenția se acordă, dar programul prezintă deficiențe de implementare. Dar acest aspect nu i-a contrariat pe reprezentanții municipalității clujene, motiv pentru care au apreciat programul de subvenționare a chiriei drept o reușită. Fără prea multe detalii. Și, da, trebuie spus că vreme de 10 ani locuințele ANL nu și-au mai găsit locul printre clădirile de birouri, printre ansamblurile rezidențiale. 

CITEȘTE ȘIÎn plină campanie electorală, Boc cere Guvernului construirea de blocuri ANL și locuințe sociale

Însă, după cum știți, municipiul Cluj-Napoca este un oraș al IT-iștilor, după cum ar vrea să ne facă să credem administrația locală. Și al festivismului.

„În afara dinamismului cultural, a evenimentelor artistice, sportive și a festivalurilor europene recunoscute internațional, a distincțiilor precum Capitala Europeană a Tineretului sau Oraș European al Sportului, Cluj-Napoca își consolidează statutul de centru european al inovării, cercetării și IT-ului”, se mai precizează în lista de realizări semnată de Emil Boc.

Desigur, Cluj-Napoca nu a mai apucat să devină Capitala Europeană a Culturii. Dar acest aspect nu incomodează pe nimeni. Oare din cauza deficienței cu care a fost rezolvată problematica „incluziunii sociale”, o temă ce figurează în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca și cam atât?! Sau poate din cauza că nici după 14 ani de promisiuni, Filarmonica clujeană este lipsită de un sediu atât de necesar dezvoltării culturii? 

CITEȘTE ȘI: 14 ani de Filarmonică clujeană. Emil Boc, nu ți-e rușine?

Și, nu în ultimul rând, cum e cu „inovarea și cercetarea”? Să se refere acestea la cele două băncuțe smart amplasate în municipiu, dar rămase nefolosite de către clujeni pentru că nu sunt curățate, fiind pline de mizerie?

Sau la cele câteva aplicații, lansate de municipalitate cu mare emfază, dar care nu te-ajută să-ți găsești un loc de parcare în contextul în care parcările lipsesc? 

(În urmă cu doi ani, presa anunța că municipiul Cluj-Napoca devine primul „Smart City” din România, datorită dezvoltării domeniului IT. Între timp însă, Alba Iulia a ajuns să aibă cele mai multe proiecte pe parte de tehnologizare a orașului, depășind cu mult Clujul).

Sau poate sistemul de ticketing, care și-a dovedit lipsa de funcționalitate, întrucât acceptă doar plata cu monede, reprezintă o soluție smart? Dar nu, de vină sunt călătorii, clujenii care deteriorează aceste aparate high tech extra sensibile...

CITEȘTE ȘI: Specialiști CTP: dacă aparatele de bilete funcționează doar cu monede, de vină sunt călătorii, nu sistemul de ticketing

Oricum ar fi, faptul că municipalitatea este preocupată de viitorul clujenilor, anunțând proiecte fantomatice precum metroul sau trenul metropolitan, ne face să înțelegem că prezentul, cu provocările sale inerente, reprezintă o temă prea banală pentru administrația locală. 

În schimb, să recunoaștem că preocuparea Primăriei Cluj-Napoca pentru asemenea „proiecte de importanță vitală pentru viitorul Clujului”, precum „crearea de zeci de hectare de parcuri noi”, în condițiile în care Pădurea Hoia Baciu este defrișată în mod constant, este una înduioșătoare. 

 

 

Adauga comentariu