14 ani de Filarmonică clujeană. Emil Boc, nu ți-e rușine?

Tema Filarmonicii din Cluj pare a fi o poveste fără început și sfârșit. Modul în care Filarmonica clujeană a rămas în continuare fără un sediu unde să își desfășoare activitatea este reprezentativ și ilustrează pseudo-implicarea factorilor politici din Cluj-Napoca în rezolvarea acestei situații. De altfel, cum Primăria își propune un proiect mai însemnat, cum acesta este paralizat de birocrație și sortit eșecului. Ultima metodă de lucru a primăriei lui Boc este, de asemenea, năucitoare: mai întâi desființezi ce ai (de exemplu, locuri de parcare), între timp lansezi promisiuni, apoi te împotmolești în minciuni. Este mai mult decât evident că municipiul Cluj-Napoca nu merita să dețină titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, în contextul în care Filarmonica din Cluj funcționează fără un sediu propriu vreme de 14 ani deja. Bine-ar fi să ne gândim (măcar atât) la toți actanții implicați în acest ”proiect” eșuat: elevii/studenții care studiază în învățământul superior muzical din Cluj-Napoca și care sunt demotivați; la toți cei implicați în concertele care ar fi trebuit să aibă loc într-un spațiu propriu, de la dirijori și soliști la membrii din orchestre și din coruri; nu în ultimul rând au de suferit melomanii clujeni. 

Dar să nu uităm de actorii politici implicați în ”povestea” fără de sfârșit a Filarmonicii din Cluj:

Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj.

Preocuparea pentru cultură a autorităților clujene arată cam așa:

CJ Cluj dă lunar 30.000 de lei pentru sala de spectacole a Universității Babeș-Bolyai, unde Filarmonica de Stat Transilvania susține săptămânal concerte.

În plus, o sumă de cca 575.000 de lei pe lună este alocată pentru acoperirea salariilor angajaților.

Concluzia este simplă: aproximativ 137.000 de euro lunar reprezintă cheluielile pentru subzistența culturii în municipiul Cluj-Napoca.

Inițial, în spațiul public au circulat informații cum că amenajarea noului sediu pentru Filarmonica din Cluj va fi găzduit de Cazinoul din Parcul Central, clădire ce trebuia să intre în administrarea Consiliului Județean Cluj, după încheierea unui contract de vânzare-cumpărare.

Însă promisiunile din anul 2004 nu s-au concretizat în nici un fel. Președinte al CJ Cluj era Grațian Șerban.

Ulterior, în 2005, a fost înaintată propunerea de a amenaja sediul pentru Filarmonică pe Calea Turzii, pe suprafața unui teren care aparținea Consiliului Local, preluat de Consiliul Județean Cluj.

Interesele unora sau ale altora, în cazul nostru este vorba despre Marius Nicoară, pe atunci președinte al CJ Cluj, au făcut ca ”proiectul” să rămână la stadiul de… promisiune.

Astfel că, întrucât Marius Nicoară era în tratative în privința acelui teren pentru Iulius Mall cu Paszkany, a venit o ”nouă” propunere pentru sediu: același Casino Parcul Central.

Bătălia pentru dobândirea unui sediu dedicat Filarmonicii din Cluj s-a tot purtat în jurul aceleiași clădiri a Casinoului. 

Anii au trecut, iar tema unui sediu pentru Filarmonică a rămas nerezolvată: în Cluj, cultura a rămas suspendată în aer. 

 

O nouă etapă –  Centrul Cultural Transilvania de pe Bdul 21 Decembrie


Centrul Cultural Transilvania (CCT) a reprezentat, la nivel declarativ, desigur, prioritatea numărul zero a Primăriei Cluj-Napoca, în fiecare primăvară electorală. 

Din 2010 și până în prezent, în afara de concursul de idei și adjudecarea proiectului, nu s-a mai întâmplat NIMIC.

În schimb, odată cu promisiunea realizarii Centrului Cultural Transilvania, Primăria Cluj-Napoca a luat în custodie terenul și imobilul de pe Bulevardul 21 Decembrie.

Dar lucrările la CCT, pentru Filarmonică, nu au demarat niciodată. Mai mult, terenul respectiv s-a transformat în parcare.

În acest ”proiect” a fost implicat și fostul primar, Sorin Apostu.

Practic, toți cei care s-au aflat la cârma municipiului ori a județului și-au sporit capitalul de imagine pe baza promisiunilor legate de Filarmonica din Cluj. Promisiuni care vădeau preocuparea autorităților clujene pentru Cultură.

S-au scurs 14 ani.

Culmea este că în 2011, Apostu anunța că noua Filarmonică de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 va fi terminată în 2015. La acel moment a fos încheiat chiar un contract de proiectare în valoare de 2,1 milioane de lei. 

Vreme de 15 ani se vorbeşte despre construirea unui sediu nou pentru Filarmonica şi Academia de Muzică. Cu toate acestea, proiectul nu s-a concretizat şi bate pasul pe loc la etapa hârtiilor. Însă, în fiecare an, cu neobrăzare, conducerea Primăriei Cluj-Napoca promite că va găsi un investitor privat pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania, dar investitorul întârzie să apară.

Promisiuni marca Emil Boc

Din 2014 Emil Boc susținea că are investitori interesaţi de acest proiect. În bugetul pe 2014, primarul a alocat din nou finanţare pentru plata proiectării Centrului Cultural Transilvania.

În planul de investiții pe 2015 al Primăriei Cluj-Napoca, aproape 2 milioane de euro au fost puse la îndemâna investiției promise pe numele ei “Centrului Cultural Transilvania” – care conține, firește, și sediul Academiei de Muzică, și pe cel al Filarmonicii.

La finalul anului 2017, presa ”de casă” a primăriei lui Boc anunța că pe terenul de pe Bdul 21 Decembrie 1989, va fi realizat un Centru European de Artă Contemporană.

Este mai mult decât emblematic modul în care este interesată Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj de susținerea culturii în anul 2018, în prag de sărbătoare.

100 de ani de la Marea Unire din 1918 înseamnă, după câte se pare, o cultură improvizată pe ”genunche”.

Pentru că primarul dintotdeauna al Orașului Comoară, va găsi un alt loc unde să taie ”pamblica”.

Amenajarea amneziei

Deocamdată a tăiat ”pamblica” temporară pentru o parcare. Ziar de Cluj a pronosticat, încă de la inaugurare, că parcarea temporară va deveni permanentă. La fel de permanentă ca şi minciunile lui Boc.

 

 

Adauga comentariu