Strategia Clujului pentru 30 de ani: paradigma digitală schimbă hiba culturală

Clujul s-a dezvoltat haotic fără să țină seama de nici o strategie adoptată de administrația locală. „Vechea” strategie – 2014-2020 – a fost demult depășită, fără să-și fi găsit împlinirea. Paradigma culturală, cea care a reprezentat nucleul planului de dezvoltare, a fost consumată în festivisme și scoasă la mezat, vlăguită pentru scopuri prea puțin culturale de tip Untold. Cum municipiul Cluj-Napoca nu a reușit să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, iar fondurile europene scontate s-au dovedit a fi prea puțin accesibile, Clujul a prins ultimul vagon al trenului european aflat într-o continuă mișcare: paradigma culturală a fost dată brusc uitării pentru a îmbrățișa noua temă europeană de dezvoltare: paradigma digitală. Dar până să devină un oraș digital, administrația locală e pregătită să stoarcă toți banii europeni. Cei care au trudit la prima strategie de dezvoltare a Clujului, și care s-au văzut cu buza umflată, vor să pună umărul la strategia Clujului digital. 

Când industriile creative devin digitale

Ne aflăm într-un moment însemnat pentru oraș: este pusă pe roate noua strategie de dezvoltare a Clujului. Cum va arăta orașul de mâine, cum se va transforma comunitatea clujeană de acum încolo depinde în bună măsură de ce vor trece pe hârtie specialiștii, experții, universitarii și alți funcționari de-ai casei, pe hârtie. 

Dar înainte de orice se cuvine să observăm că motorul cultural al Clujului, din strategia 2014-2020, nu a a duduit prea mult timp: iar un exemplu în acest sens sunt două obiective majore ratate: Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 și Centrul Cultural Transilvania.

Cum ar veni, Clujul cultural a depășit o problemă fără să o fi rezolvat: simplu spus, Orașul Comoară nu are o Filarmonică în adevăratul sens al cuvântului. Sunteți în măsură să sesizați diferența dintre un festival Untold și un centru al Filarmonicii clujene care ne lipsește? Ca un făcut, sediul Conservatorului clujean abia acum este turnat pe hârtie. 

În acest context, al temelor asumate de administrație dar rămase nerezolvate, motorul cultural a fost îngropat subit și sacrificat în schimbul noului trend digital, o sursă inepuizabilă de bani europeni. 

Tot atât de adevărat este că aceste fonduri europene pentru digitalizarea Clujului vor trebui să acopere hăul bugetar în care s-au trezit specialiștii care nu au reușit să transforme orașul într-o capitală culturală veritabilă și, prin urmare, își vor primi plata din noua strategie digitală a orașului. 

Între timp, câteva precizări de bun-simț în privința Strategiei de Dezvoltare a Muncipiului Cluj-Napoca 2014-2020, merită formulate:

Abandonarea paradigmei culturale

 Clujul va fi un model de buna guvernare, cu o administratie transparenta, progresista, performanta, in care cetateanul va fi partenerul administratiei. Clujul va fi un pol de excelenta academica, unde mediul universitar angajat in viata comunitatii va fi sursa a creativitatii, inovatiei si cercetarii. Clujul va fi un reper european prin viata sa culturala dinamica, vibranta, care sprijina experimentarea si initiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal in organizarea comunitatii, devenind motorul transformarii sociale si regenerarii urbane”, se arata in rezumatul planificarii strategice.

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 poate fi consultată aici. 

Sute de experti din Cluj au lucrat în cele 25 de grupuri de lucru, fiecare conturând mai multe proiecte. 

 „Calitatea vietii – e clar, cele mai mari investitii trebuie facute aici, de la calitatea gradinitelor, pana la drumuri, parcuri, zone de sport, cultura… Am vazut un potential imens de regenerare urbana la cultura, cultura poate fi multiplicator clar de resurse. Multiculturalismul ne poate aduce clar avantaj, educatia preuniversitara trebuie stimulata foarte mult, incluziunea sociala este foarte importanta, si participarea, sper sa se dezvolte cat mai mult mecanismele participative”, a aratat Calin Hintea, decanul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii (FSPAC), cel care a coordonat proiectul de planificare strategica a Clujului pentru urmatorii sapte ani, în aprilie 2014. 

CITEȘTE ȘI: Strategia municipiului e gata. Cultura e punctul forte

Ultima strategie de dezvoltare a municipiului pentru 2014-2020 a inclus zeci de direcții de acțiune, iar suma totală pentru realizarea acestor proiecte a fost de cca 440 mil euro. 

Working group-urile trebuiau să se adune cel puțin de trei ori pe an pentru a updata planul de dezvoltare a orașului din mers, din păcate, acestea s-au adunat mai mult teoretic, iar update-urile au lipsit, motiv pentru care planul de acțiune a rămas mai degrabă o reclamă virtuală, cu hârtii băgate la sertar. 

Dacă ne referim doar la excluziunea socială – existența grupurilor vulnerabile, dezavantajate, maginalizate, discriminate și stigmatizate cultural – ei bine, atunci elanul administrativ ar trebui să fie puțin mai temperat. 

Proiectul Pata-Cluj, despre care Emil Boc spunea, în octombrie 2018, că este un ”proiect finalizat anul trecut și continuat de către Primăria Cluj-Napoca”, nu se mai prea aude mare lucru. Aceasta pentru că în urmă cu doi ani, reprezentanții de seamă ai Primăriei, au dat afară mai toată echipa de specialiști. Din care a rămas doar coaja instituțională. 

Puterea unui proiect stă tocmai în know-how… dar care e ascuns în echipă. Nu în procese verbale. Nu în deconturi. Nu în fișiere excel. Și sigur nu în șefi. În echipă. Iar municipalitatea a anihilat tocmai echipa.

CITEȘTE ȘI: Țeapă de zile mari: samsarul Emil vinde caroserii fără motor norvegienilor

Prin urmare, discutăm despre ”specialiști”. Înainte de a propune noi strategii de dezvoltare, care pot umple sertarele în întregime, ar trebui să discutăm despre experții implicați în redactarea, analiza și implementarea acestor proiecte strategice. Dacă ne lipsim de profesioniști, de cei mai buni dintre aceștia, atunci râmănem cu tovarășii cei mai docili. 

În ce măsură strategiile redactate vor putea fi și realizate, acest aspect depinde de profesionalismul și pregătirea echipelor de lucru. Cu cine va implementa proiectele de dezvoltare ale orașului, primarul Emil Boc?

Așadar, ce ”butoane” va acționa Emil Boc pentru strategiile cu țintă lungă, care ochesc anul 2050? Din câte se pare, au rămas aceleași ”butoane”.

Concret, cum s-a schimbat viața comunitară din oraș de când au fost implementate atâtea aplicații inovative? 

În acest răstimp, aflăm că deasupra Strategiei de Dezvoltare – depășită, care expiră în 2020 - au lucrat zeci de experți și că lucrurile merg neașteptat de bine. Echipele de lucru nu au confruntat datele și nu le-au sincronizat, nu a existat nici o etapă de armonizare ale tuturor capitolelor și tematicilor din cadrul acestei planificări etc.

CITEȘTE ȘI: Preocupat de viitorul clujenilor, BOC anunță planuri de dezvoltare până în 2050. Prăfuită prin sertare, strategia orașului 2014-2020, este depășită

Acum, Clujul este chemat să îmbrățișeze o nouă strategie, să cunoască o nouă dezvoltare, digitală.

O planificare de dezvoltare ce ar fi trebuit să se plieze firesc peste dezvoltarea culturală și să o dubleze, este menită să înlocuiască direcția și tema: fără acoperire, fără să fi devenit un nucleu cultural pentru propria comunitate, Cluj-Napoca va deveni expresia formei fără fond, de această dată, digitale. 

 

 


Adauga comentariu