Alaltăieri a fost o zi însemnată pentru primarul Emil Boc, care a avut agenda încărcată: edilul clujean a avut o întrevedere cu Ambasadorul Regatului Norvegiei în România, la Cluj. Întâlnirea dintre Excelența Sa Dna Lise Kleven Grevstad, însoțită de dna Liliana Vasilescu, Consilier pe granturi norvegiene și spațiul economic european în cadrul Ambasadei Regatului Norvegiei în România și Emil Boc nu a fost reflectată îndeajuns în media clujeană. Implicațiile acestei vizite sunt însă destul de importante pentru edilul clujean: posibile proiecte finanțate prin granturi norvegiene. Pe scurt, bani, și nu puțini. Iar pentru a da greutate argumentelor care să-i permită atragerea de noi resurse financiare, Emil Boc a scos la înaintare un proiect de succes al primăriei: Proiectul PATA Cluj.
Cât de mult a fost Pata-Cluj, un succes, e discutabil.
Sigur este că, pentru Primăria Cluj-Napoca, a avut un randament financiar și politic enorm.
Economic, proiectul de aproape 4 milioane de euro finanțat din Fondurile Norvegiene, a picat pleașcă în poala Primăriei, iar contribuția financiară cumulata a Primăriei la proiect, în toți anii derulării acestuia, a fost insignifiantă.
Politic, de asemenea: primarul a fost acuzat de rasism și discriminare din toate părțile.
Acum poate să scoată senin ditamai modelul de bune practici numit Pata Cluj: un proiect la care nu a contribuit cu un leuț măcar, la care n-a muncit nimic, numai a binevoit să-l lase să se întâmple, până l-a omorât – dar despre asta norvegienii nu au habar și, deci, exact la asta merită să revenim.
Acum, Emil vrea să vândă continuarea proiectului – de această dată pentru vreo 6 milioane de euro. Sursa banilor este reprezentată de programul proaspăt lannsat – „Dezvoltare locală și reducerea sărăciei, creșterea incluziunii romilor”, lansat în 13 septembrie de Fondul Român de Dezvoltare Socială ca operator de fonduri (detalii aici).
Cu ce sumă va contribui din fonduri proprii? După cum a demonstrat-o deja, estimativ, se poate spune că va participa cu… nimic.
Știe asta orice samsar: așa se merită cel mai mult.
în imagine: Excelența Sa Dna Lise Kleven Grevstad, Ambasadorul Norvegiei în România; Liliana Vasilescu, Consilier pe granturi norvegiene și spațiul economic european în cadrul Ambasadei Regatului Norvegiei în România; Olah Emese, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca; Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca
sursa foto:emilboc/facebook
Iată cum își laudă limuzina scoasă la vânzare primarul Emil Boc pe pagina sa oficială de socializare:
”Întrevedere la Cluj cu Ambasadorul Regatului Norvegiei în România. Am avut plăcerea de a primi astăzi vizita Excelenței Sale Dna Lise Kleven Grevstad, Ambasadorul Regatului Norvegiei în România.
Subiectele discutate în cadrul întâlnirii au vizat identificarea unor teme de cooperare și de interes reciproc, în special proiectul Pata-Cluj și viitoare posibile proiecte finanțate prin granturi norvegiene.
De asemenea, am mulțumit Ambasadei Norvegiei pentru sprijinul din cadrul proiectului PATA Cluj, proiect finalizat anul trecut și continuat de către Primăria Cluj-Napoca. Am identificat și posibilități de colaborare economică viitoare, în special în domeniul inovării și IT.
La întâlnire a participat și dna Emese Olah, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca. Pe durata vizitei la Primăria municipiului Cluj-Napoca, E.S. Dna Lise Kleven Grevstad a fost însoțită de dna Liliana Vasilescu, Consilier pe granturi norvegiene și spațiul economic european în cadrul Ambasadei Regatului Norvegiei în România”, a notat primarul clujean pe Facebook.
Operațiunea Coaja, în dulcele stil emilian
Miza întrevederii a fost considerabilă pentru primăria lui Emil Boc: convingerea reprezentanților de seamă ai Norvegiei în privința seriozității cu care administrația clujeană se implică în proiecte cu impact social.
Primăria s-a străduit s-o zăpăcească pe Ambasadoarea Norvegiei și pe consiliera de granturi, iar distinsele doamne au fost purtate prin ghetoul de la Pata Rât, prin Apahida, la apartamentele construite din proiect, dar și la Casa Tinerilor de pe strada Locomotivei.
Iată cazul-exemplu de bune practici, iată ce harnici, gospodari și responsabili am fost, iată de ce merită să ne mai dați niște jetoane gratis, să ne mai dăm o tură.
Păcăleala cea mare nu rezidă în încercarea de a mai obține o dată câteva milioane de euro, cu o contribuție financiară insignifiantă și o asumare la nivel de politici publice egală fix cu zero. Nu constă nici măcar în faptul că Pata Rât este, în fond, creația în formă continuată a Primăriei, care nu e în stare să-și implementeze nici măcar propria strategie de incluziune adoptată în 2014.
Țeapa cea mare e că la turul ghidat de alaltăieri, samsarii versați ai primăriei i-au arătat Înalților Oaspeți nu mașina scoasă la vânzare, ci doar urmele acesteia, pretinzând că mașina e acolo și merge. Dar mașina nu mai merge. Pentru că au fost chiar ei, reprezentanții de seamă ai Primăriei, cei care au scos și aruncat motorul.
Respectiv, astă-primăvară au dat afară mai toată echipa. Punct. A rămas doar coaja instituțională, altfel spus, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.
Puterea unui asemenea proiect stă tocmai în know-how… dar care e ascuns în echipă. Nu în procese verbale. Nu în deconturi. Nu în fișiere excel. Și sigur nu în șăfi. În echipă. Iar ei au anihilat tocmai echipa. Păi va ști oare Emil cum să facă un Pata-Cluj 2? Habar nu are.
Va ști oare Zoltan Coroian, director executiv al ADI-ZMC, în ce sistem au lucrat cei aproximativ 35-40 oameni care au dus în spate proiectul Pata-Cluj?
Să fim serioși.
Echipa propriu-zisă a fost dată afară cu boltă acum o jumătate an. Unde-i mai găsești pe ăia, pe la ce coadă de șomaj? Și cu amintirea cizmei în fund, câți o să mai aibă chef să vină înapoi? Oare ce șanse are cineva din exterior să reconstruiască toate funcțiile și structurile necesare, pentru a porni un proiect care să mai poată fi numit Pata-Cluj 2, succesorul proiectului Pata-Cluj?
Așa că Emil&Co au arătat urmele, au dat din gură lângă distinsele doamne, VRMMMMM!!! VRMMMMM!!!….. și Înalții Oaspeți i-au crezut. Probabil.
Viceprimarul Olah Emese a susținut că nu se poate pronunța pe marginea vizitei de alaltăieri a oaspeților norvegieni. Totuși, a precizat faptul că proiectul PATA Cluj este departe de a se fi încheiat:
”Nu este încheiat. În continuare trebuie finanțate serviciile în ceea ce privește educația, cultura respectivă, asistența acordată familiilor care s-au mutat. Nici pe departe să fie încheiat acest proiect”, a susținut Olah Emese.
Dar continuarea?
”Dacă nu sunt încă deschise call-urile… oricum, Ambasada Norvegiei nu are încă nici o atribuție în ceea ce privește stabilirea modalității de acces la call-uri din granturi norvegiene, vă dați seama că…”, a mai adăugat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca.
Deci nimic concret. Deocamdată. Apelul de proiecte va fi deschis în această toamnă, și bineînțeles, Primăria Cluj-Napoca va sta la coadă la banii obținuți pe dumă. Adică gratis.
Dar problema este că, pentru aceasta, totuși, va trebui scrisă măcar o aplicație.
Și o să înceapă problemele.
Pentru că echipa de lucru a fost concediată, incluzându-i pe toți cei care ar fi putut scrie proiectul…
Și atunci, vor schimba doar data de pe aplicația veche și câștigătoare, în speranța că norvegienii nu se prind? Nu merge. Se vor da oare de ceasul morții și vor aduce vreo firmă de scris proiecte, poate niște universitari de-ai casei, ca să-i facă vechii propuneri un upgrade? Posibil.
Că o să câștige? Poate. Că o să-și pună o manivelă politică de șef? E sigur. Că acea manivelă o să ia cu japca niște oameni din târg, cu care să-și poate înceapă proiectul? E mai mult decât predictibil.
Că motorul Pata-Cluj nu va mai fi reconstruit și montat înapoi în coaja pe care mai scrie Pata-Cluj 2, e sigur.
Că acum se vinde o coajă fără motor, e evident.
Că Excelența Sa Ambasadoarea Norvegiei este credulă, s-ar putea.
Dar pe doamna Liliana Vasilescu, consilier pe granturile norvegiene, o credeam mai cu instincte de româncă, capabilă să miroase niște țepari.