Cu zeci de familii marginalizate la Pata Rât, Emil Boc prezintă profilul orașului marcat de segregare: „Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv”

Clujul reușește să uimească din nou prin politicile duplicitare practicate cu voioșie de administrația locală: în timp ce zeci de familii de romi sunt marginalizate la periferie, pe strada Cantonului, primarul Emil Boc a primit recent vizita reprezentantului ONU pentru refugiați spre a share-ui din programele deficitare pe tema incluziunii sociale. „Așa cum am mai subliniat: nu ești inovativ dacă nu ești incluziv”, notează edilul Emil Boc pe pagina sa de socializare, acolo unde imaginea Clujului este una cochetă, high tech și green, în contradicție evidentă cu chipul urbanismului hidos ce a cuprins cartierele și periferia. 

În 16 septemrbie 2020 s-au împlinit patru ani de la eșecul pierderii titlului de Capitală Culturală Europeană de către Cluj, în favoarea Timișoarei. 

Principalele două motive care au descalificat Clujul în această competiție au vizat aceeași politică duplicitară a administrației peneliste privind incluziunea socială: 

în timp ce reprezentanții Primăriei promovau la nivel verbal conceptul de multiculturalitate, în realitate edilul Clujului refuza cererea unui ONG maghiar de a pune denumirea orașului în maghiară la intrarea în oraș.

Și, nu mai puțin însemnată este chiar lipsa politicii incluzive:

potrivit raportului Comisiei Europene, Clujul nu a putut argumenta concret cum vor fi rezolvate problemele de segregare socială: este vorba de comunitatea de romi de la Pata Rât. 

Romii au fost relocați de Primărie și obligați să locuiască în condiții improprii, chiar în proximitatea gropii de gunoi a orașului. Nici atunci, în 2010, nici acum, la o distanță de 10 ani, administrația Boc nu a găsit soluții pentru una dintre cele mai grave probleme a Clujului: segregarea socială.

În schimb, miercuri, Primăria Boc a fost onorată de vizita reprezentantului comisariatului ONU pentru refugiați:  

„Am primit astăzi, în Sala de sticlă a primăriei, vizita dnei Nisreen Rubaian, Reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Vizita vine în contextul în care doamna Nisreen Rubaian dorește să se familiarizeze cu contextul local, cu activitățile, politicile locale și rolul pe care primăria ar putea să îl aibă în procesul de incluziune al refugiaților, nota Emil Boc pe pagina sa de socializare. 

sursa captură: emilboc/facebook.com

Altfel spus, fără să fi reușit rezolvarea temei incluziunii sociale în Cluj, Emil Boc pregătește terenul pentru „rolul pe care primăria ar putea să îl aibă în procesul de incluziune al refugiaților”

„Modelul local de inovare implementat la Cluj - orașul ca o platformă - creează un context propice pentru colaborarea dintre toți cei implicați în bunul mers al orașului, inclusiv în ceea ce înseamnă domeniul social și marile provocări europene. Așa cum am mai subliniat: nu ești inovativ dacă nu ești incluziv. (…).

De asemenea, am subliniat că una dintre cele mai importante componente pe care comunitatea clujeană se fundamentează este cea a toleranței (4T: Talents, Trust, Tolerance, Technology) astfel că, sunt convins că putem găsi împreună soluții, de ce nu unele inovative, la problemele paneuropene ale secolului XXI”, adaugă primarul Emil Boc pe pagina sa de socializare.

Context

În decembrie 2010 Primăria Cluj-Napoca a evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei și le-a mutat în mod abuziv lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, în locuinţe construite de Primărie. Zece ani mai târziu, acești oameni locuiesc în continuare la câteva sute de metri de munți de gunoaie și lichide toxice. În 2015 rampa veche s-a închis, dar nu este ecologizată nici azi. Tot atunci, autoritățile au deschis două rampe noi. În 2019 una dintre ele s-a extins la cinci platforme. Rampa de deșeuri industriale periculoase din zonă are autorizație valabilă până în 2022. Aceasta este o dovadă clară de rasism de mediu. Autoritățile clujene au trimis persoanele de etnie romă să locuiască la periferia societății, printre deșeuri, acolo unde nu există nici școli nici spitale, acolo unde aceste persoane nu pot fi văzute și auzite.

În noiembrie 2019, un număr de 50 de familii din Pata Rât, alături de Fundația Desire, au dat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. în privința condițiilor de locuire de la Pata Rât.

CITEȘTE ȘI: Autoritățile clujene, acționate în judecată de 50 de familii din Pata Rât pentru condițiile inumane: „Trebuie aduse în fața legii și făcute răspunzătoare!”

Clujenii care au fost strămutați în mod abuziv pe strada Cantonului s-au adresat în repetate rânduri consilierilor locali și primarului Emil Boc pentru soluționarea problemei locuințelor sociale promise de Primărie, dar rămase nerealizate. 

Mai mult, administrația locală a demarat un program de subvenționare a chiriei pentru persoanele defavorizate, dar proiectul marcat de birocrație s-a dovedit, în timp, nefuncțional. 

CITEȘTE ȘI: Cetățeni care nu contează pentru Primăria Cluj-Napoca. Manual de blat politic VIDEO

Din contra, pentru a face loc dezvoltării imobiliare fără căpătâi, de-a lungul anilor administrația Boc a recurs la evacuări forțate a familiilor de romi – cu tot cu copii – din locuințe. 

CITEȘTE ȘI: VIDEO O familie cu 3 copii a fost evacuată de Primăria Cluj-Napoca, după ce vreme de 22 de ani nu a vrut să știe că un imobil este ocupat abuziv

CITEȘTE ȘI: Evacuările de pe strada Vlad Țepeș: Primăria propune bani pentru chirie. Proprietarii de locuințe nu vor să primească romi

În aprilie 2019, un număr de 25 de persoane erau evacuate forțat din locuințele de pe strada Vlad Țepeș. O parte din persoanele evacuate au fost prezente la ședința de Consiliu Local care a urmat. Aceștia au cerut soluții pentru situația disperată în care se aflau. Primăria i-a invitat să facă uz de facilitățile puse la dispoziție prin intermediul programului de subvenționare a chiriei, chiar dacă proiectul nu este funcțional: proprietarii de apartamente refuză să închirieze spații romilor. 

CITEȘTE ȘI: Eparhia Reformată din Ardeal scoate în stradă 10 copii și 3 persoane cu handicap. Primăria vede ce se întâmplă?

Tema locuințelor sociale a fost adusă în atenția consilierilor locali în repetate rânduri de reprezentanții Căși Sociale ACUM!

De obicei, tema incluziunii sociale a fost ascunsă în spatele programelor dezvoltate de Primărie, precum transportul pentru elevii din medii defavorizate și subvenționarea chiriilor, fără a fi soluționată metodic prin intermediul unor programe coerente: realizarea de noi locuințe sociale. 

Boc, nervos pe ONG-iștii care vin cu jalba în proțap la Primărie: „Câte locuințe sociale ați găsit în cartierul dumneavoastră?”. Romii de la Pata Rât îi cer primarului să le cumpere case

Fundația Desire alături de 81 de persoane care locuiesc pe str. Cantonului și str. Stephenson, au intentat în martie 2017 un proces Primăriei Cluj-Napoca cu privire la criteriile pentru acordarea locuințelor sociale (pe baza HCL 434/16.12.2015).

Între timp, prin efortul susținut al membrilor Căși Sociale ACUM!, precum și a Fundației Desire, două criterii discriminatorii care îngreunau accesul persoanelor precare la locuințe sociale au fost dovedite ilegale prin caracterul lor discriminatoriu, prin Sentința de luni, 11 noiembrie 2019, în dosarul 2446/117/2017, care este irevocabilă.

CITEȘTE ȘI: Primăria pierde un proces în cazul locuințelor sociale: „Întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca”

Din contra, după cum semnala Ziar de Cluj, proiectul locuințelor sociale promise de Primărie s-a împotmolit, iar șantierul de pe strada Ghimeșului, acolo unde administrația locală realiza o construcție cu parter și trei etaje în acest sens, s-a extins la nesfârșit. 

Șantierul deplorabil al locuințelor sociale de pe Ghimeșului ar mai putea dura încă 22 de luni

Tocmai pentru a aduce schimbări politicii deficitare privind accesul la propria locuință, Blocul pentru locuire a inițiat o Petiție online prin care tema locuințelor sociale să fie prioritizată: Locuințe sociale în 2 ani, nu 20!

Demersul este important întrucât se va concretiza printr-o Hotărâre de Consiliu Local în Cluj-Napoca, precum și în Capitală ori Timișoara, privind obligația administrației locale de a acorda locuințe sociale în maxim 2 ani de la solicitare, tuturor cetățenilor îndreptățiți.

CITEȘTE ȘI: Petiție online: Locuințe sociale în 2 ani, nu 20! Avem cele mai supraaglomerate locuințe și cele mai mari costuri de locuire raportate la venituri

Reprezentanții Căși Sociale ACUM! au realizat o serie de apeluri către toți candidații la funcția de primar în contextul alegerilor locale desfășurate în 27 septembrie 2020, prin care solicitau prioritizarea programelor sociale. 

În contextul unor probleme de natură socială rămase fără răspuns, administrația Boc mimează soluționarea incluziunii sociale în fața reprezentanților comisariatului ONU pentru refugiați și este pregătită să-și asume declarativ noul rol „în procesul de incluziune al refugiaților”. 

 

 

Adauga comentariu