Clujul multicultural: ură și incultură sau despre „clujeni” și „vinituri”

Accentuarea cazurilor de discriminare au loc tot mai frecvent, din păcate nu doar în Ditrău, ci chiar în Cluj, acolo unde primarul Emil Boc afirma recent că asemenea incidente trebuie sancționate din fașă. Un nou caz de discriminare etnică a fost semnalat recent chiar în localitatea Mera din județul Cluj, unde indicatorul în limba maghiară a fost vandalizat. Nefericitul incident a fost semnalat de către președintele UDMR Cluj, Csoma Botond, pe pagina sa de socializare:

„Azi, în drum spre Baciu la ședința organizației locale a UDMR, la Mera am observat că limba maghiară deranjează din nou”, notează acesta. 

O plăcuţă bilingvă de pe indicatorul amplasat la intrarea în satul Mera din judeţul Cluj a fost vandalizată, după ce denumirea în limba maghiară a localităţii a fost acoperită cu vopsea neagră. 
UDMR anunţă că va depune plângere la poliţie:

„Mâine Szász Zsiga Attila, președintele organizației locale a UDMR din Mera va depune plângere la poliție și va cere Primăriei să facă demersurile necesare în vederea curățirii indicatorului de localitate”, a adăugat președintele UDMR Cluj, Csoma Botond. 

Din păcate, urmărim o accentuare a cazurilor de discriminare nu doar la nivelul localității Ditrău din județul Harghita, ci chiar într-un puternic centru multicultural și multietnic, precum este Clujul. 

Din păcate, toleranța și buna conviețuire dintre comunitățile entice din Cluj se regăsesc la nivel de discurs, pe paginile de socializare ale politicienilor clujeni, dar realitatea de zi cu zi ne oferă tot mai multe exemple contrare în privința discursului plin de ură uzitat în spațiul public:

termeni precum „vinituri” sau „zânituri” sunt vehiculați atât în mediul virtual, cât și în spațiul public, iar clujenii își manifestă dezaprobarea fățișă față de numărul mare de străini, din postura de „stăpâni”:

străinii sunt bineveniți dacă sunt turiști, cetățeni din spațiul comunitar european. Dar în același timp, în categoria „viniturilor” sunt incluși români din alte regiuni ale țării, precum moldovenii, oltenii sau bucureștenii, așa-numiții „mitici”. 

Despre modul în care Clujul administrativ reacționează în cazul unei alte etnii, precum a populației de etnie romă este suficient să aducem în atenție un singur nume: PATA RÂT.

Aici, la periferia orașului multicultural, au fost marginalizați într-un adevărat „ghetou” romii care deranjează, care vin la fiecare ședință de Consiliu local pentru a-și face cunoscute drepturile locative, neglijate cu nonșalanță de administrație. 

Din decembrie 2010, zeci de familii de romi au fost mutate de pe strada Coastei în locuințe modulare improvizate la Pata Rât. Din această cauză, Clujul plin de poleială high tech, dar și de poleiala festivismelor de tip Untold, nu a reușit să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. 

Din această cauză, Primăria Cluj-Napoca s-a trezit cu procese în instanță privind modul deficitar de implementare a programelor de incluziune socială, a modului în care acordă locuințe sociale. 

CITEȘTE ȘI: Primăria pierde un proces în cazul locuințelor sociale: „Întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca”

Dar nici acest aspect nu ar fi ultimul. 

În aprilie 2017, primarul Emil Boc anunța, într-o conferință de presă, că urmează să fie amplasate plăcuțe cu denumirea orașului în română, maghiară, germană și latină. La un an de atunci abia dacă erau amplasate patru plăcuțe din cele 16. Primăria era obligată să monteze 16 plăcuțe după ce, în februarie 2017, a pierdut procesul cu Asociația Musai Muszaj care solicita amplasarea de plăcuțe trilingve. Imediat după ce a pierdut procesul, primarul a anunțat montarea plăcuțelor în cele patru limbi.

CITEȘTE ȘI: Primăria Cluj-Napoca va fi executată silit din cauză că nu a montat plăcuțele multilingve la intrările în oraș, la un an după ce a pierdut un proces în acest caz

În februarie 2018, din cauza nerespectării promisiunii de către Primărie, aproximativ 20 de persoane organizau un flash mob în Piața Unirii, iar apoi montau o bicicletă, care avea inscripția trilingvă pe ea, în curtea Primăriei.

Ei bine, instalația artistică expusă la inițiativa Asociației Muszaj, la o zi distanță după ce a fost asamblată, tocmai pentru a atrage atenția cu privire la nerespectarea principiilor fundamentale specifice multiculturalității, era deja vandalizată.

CITEȘTE ȘI: Instalația artistică a Asociației Musai Muszaj a fost vandalizată. În ″orașul sigur″, libera exprimare este nesocotită

În iunie 2017, zidul Sinagogii din Cluj era vandalizat prin inscripții cu mesaje antisemite. Inscripţiile redau o stea a lui David - cu vopsea roşie - tăiată şi mesajele ”Toate cele bune” şi ”Holocaust never happened” - cu vopsea neagră.

„De zeci de ani nu s-a mai întâmplat aşa ceva la Cluj. E o situaţie gravă din moment ce mulţi ani nu au apărut astfel de inscripţii. E destul de trist, şi de speriat”, afirma în vara lui 2017, liderul Comunităţii Evreieşti din Cluj, Robert Schwartz.

Un alt asemenea incident regretabil a fost înregistrat chiar în primăvara anului trecut, în mai 2019, atunci când mai multe afișe cu conținut antisemit, prin care se cerea boicotarea Eurovisionului (competiție ce urma să aibă loc în Tel Aviv la mijlocul lui mai 2019) au fost lipite în diverse locuri în Cluj-Napoca.

Liderul Comunității Evreiești din Cluj-Napoca, Robert Schwartz, a criticat în termeni duri răspândirea acestor afișe.

„În mai multe locuri din Cluj-Napoca au fost lipite afișe care îndeamnă la boicotarea finalei concursului Eurovision, care va avea loc la Tel Aviv. Sunt afișe antiisraeliene, antisemite. De asemenea, apare mesajul <<Boicot! Fără spectacole pe pământ ocupat>> și în litera V din cuvântul eurovision sigla e stilizată și apare semnul SS. Am sesizat în acest caz SRI, Primăria Cluj-Napoca, dar și Ambasada Israelului. Trebuie luate măsuri împotriva acestor fapte”, a declarat Scwartz.

CITEȘTE ȘI: FOTO Afișe "antisemite” și „pro-teroriste” au fost lipite în diverse locuri în Cluj-Napoca

Urmărim astfel o accentuare a diverselor forme de discriminare chiar într-un oraș multicultural precum este Clujul.

Din păcate, nu este cazul să ne îndepărtăm prea mult de granițele acestui județ pentru a constata diverse forme ale disparității și excluziunii sociale, astfel încât cazul Ditrău nu pare a fi decât vârful icebergului în problema toleranței și a conviețurii dintre diversele comunități entice. 

Este Cluj-Napoca cu adevărat un oraș multicultural? Este un oraș ospitalier?

A rezolvat județul Cluj problema marginalizării sociale în contextul în care „buboiul” numit Pata Rât continuă să anime și să perpetueze segregarea socială?

Cum se raportează „clujenii” la celelalte comunități entice, precum cea maghiară, dar și la „vinituri”, fie ei olteni, moldoveni sau „mitici”? 

Cine sunt, de fapt, „clujenii”, în contextul globalizării, al transformării orașelor în zone cosmopolite? 

Este Clujul cu adevărat tolerant? Credeți că subiectul segregării etnice și sociale ar trebui să devină o temă a dezbaterii publice și problematizată la nivel pedagogic?

Credeți că componenta multiculturală „Clujul: oraș european, o comunitate cu caracter intercultural” din cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, și-a atins scopul sau este marcată de nulitate?

 

 

 


 

featured image: csomabotond/facebook

 

Adauga comentariu