Parșiv, Alin Tișe dohotărea...

Adjudecat! Centrul de prelucrare a deșeurilor, un proiect care a secat bugetul județului Cluj de cca 100 de milioane de euro, a-ncăput pe mâna deputatului independent Adrian Dohotaru. Periplul raporturilor dintre Alin Tișe, președintele CJ Cluj și Adrian Dohotaru, deputatul care-l trăgea de mânecă până mai ieri pentru dezastrul de la groapa de gunoi a Clujului – Pata Rât - s-a-ncheiat cu o înfrățire. Happy end, cum ar veni. Tișe a anunțat că-și „cere scuze” pentru impasul acestui proiect care durează din 2011 și i l-a plasat deputatului preocupat de ecologie.... Care, în schimb a votat învestirea Guvernului Orban (Sică Mandolină, nu Viktor).

Despre prelucrarea deșeurilor, Tișe frumos dohotărea:

„Cu privire la proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID, Consiliul Județean Cluj și președintele acestuia exprimă regretul că acesta nu a fost finalizat până în acest moment, acest proiect fiind demarat și executat de-a lungul mai multor administrații județene, cu implicarea și a altor instituții publice direct interesate.

Este regretabil că până la acest moment proiectul SMID nu a fost finalizat. Întârzierile, mai ales de natură juridică/tehnică, au creat neplăceri, fapt pentru care prezentăm scuze”, transmite Consiliul Județean Cluj.

Până aici, toate bune, adică nebunie curată.

„Scuzele” sunt acceptate de ecologiști, întrucât Tișe trebuie să răspundă acum solicitărilor cetățenești pe Whats App, să facă gargară electorală și alte găselnițe asemenea...

Dar deznodământul acestei încurcături frizează orice închipuire și… semn de bun-simț.

„În acest context, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiază un grup de lucru format din mai mulți experți la care vor fi invitate să ia parte toate instituțiile abilitate și/sau interesate, inclusiv Primăria municipiului Cluj-Napoca, Agenția pentru Mediu, Garda de Mediu și instituțiile tutelare de mediu, urmând ca acest grup de lucru să beneficieze de întregul suport al Consiliului Județean și să fie coordonat de către deputatul Dohotaru, acesta din urmă fiind preocupat de acest subiect.

Este de așteptat ca acest grup de experți să găsească soluții suplimentare pentru finalizarea urgentă a proiectului SMID și darea lui în folosință chiar anterior termenelor contractuale existente, respectiv anul 2020”, notează administrația județeană.

Evident, vă întrebați cum a acceptat deputatul Adrian Dohotaru, cel care este „preocupat de acest subiect”?

Nu e prima dumă pe care-o face Dohotaru, nici prima gălușcă pe care-o înghite:

cum ar veni, de-acu încolo Centrul de Management Integrat al Deșeurilor încape pe mâna unor „ecologiști”, care vor răspunde de eșecul acestui proiect. 

Adrian Dohotaru pare să fi uitat că mai ieri declara public că-l va acționa pe Tișe la CEDO în privința altei nerealizări, muntele de gunoi de la Pata Rât, surprinse de deputatul independent în cuvinte destul de tari: 

CITEȘTE ȘIEcologistul Dohotaru o fi ştiind ceva: “Tișe e un gunoi mai negru la suflet și mai poluant decât depozitele neconforme de deșeuri din Pata Rât"

„Tișe e un gunoi mai negru la suflet și mai poluant decât depozitele neconforme de deșeuri din Pata Rât, pe care de un deceniu le tot închide. Locul lui e la groapa de gunoi a istoriei din 2020”, nota Dohotaru în februarie 2019.

Pentru aceste aprecieri, „independentul” Dohotaru a cam pierdut un proces și se bătea cu pumnu-n piept că...

„NU mai aruncăm sub preș gunoiul de la județul Cluj

Fac apel la decizia instanței care mă obligă la prezentarea unor scuze publice lui Alin Tișe, pe care l-am atacat într-un limbaj plastic ca fiind principalul responsabil pentru proasta gestiune a deșeurilor din județul Cluj.

Am stabilit alături de avocatul meu, Peter Eckstein-Kovács, că mergem până la CEDO, dacă e nevoie, pentru că am fost privat de dreptul la apărare. De asemenea, mi-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare”, nota în 1 noiembrie 2019, ceva despre exprimarea prost înțeleasă, Adrian Dohotaru. 

Ultima astfel de „realizare” cu tentă ecologică a fost demersul pentru interzicerea ambarcațiunilor pe lacul Tarnița, motiv pentru care deputatul Dohotaru a bătut mâna chiar cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. 

CITEȘTE ȘIMinistrul Transporturilor, Răzvan Cuc, promite să interzică ambarcațiunile motorizate pe Tarnița: „Acum se lucrează la Hotărârea de Guvern”

Deocamdată, proiectul a rămas suspendat. Dar va fi realizat, probabil, în paralel cu CMID-ul. 

În această mocirlă a prelucrării deșeurilor a intrat și așa-numita „societate civilă” clujeană, care mai face din când în când câte-o dezbatere pe seama Someșului gunoaielor, a parcurilor lipsă din oraș și altor proiecte „verzi”.

Cum va „dezgropa” Adrian Dohotaru problema CMID-ului împotmolit în gunoaie, rămâne de văzut…

Cert este că acest Centru de Management Integrat al Deșeurilor trebuia finalizat ba în 2018, ba în vara acestui an, ba în septembrie, ba în decembrie.

Dacă tot n-au fost încheiate lucrările, Tișe a ales să se ocupe de gargara electorală, iar tema deșeurilor a pasat-o „societății civile”, sub directa coordonare a unui „independent”. 

Cu care-a bătut palma.

CITEȘTE ȘICentrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj, gata în septembrie sau la final de an? Povestea unui proiect eșuat VIDEO

Între timp, Dohotaru și-a justificat pe Facebook decizia ca el, om "de stânga" (până mai ieri se visa lider Pro Demos, apoi Pro Democrația), să voteze "dreapta" liberală: pe promisiunea că-l face Tișe șăf peste soluțiile de la CMID. Ce-am mai râs!

De ce am votat guvernul Orban

Am votat guvernul Orban cu inima strânsă și cu gândul la viitorul imediat al României. În acest moment, avem nevoie de stabilitate politică pentru a evita perpetuarea unei situații care risca să afecteze negativ sute de mii de salariați din sectorul public și sute de mii de cazuri sociale, beneficiari ai diverselor plăți sociale. România are nevoie urgentă de rectificare bugetară pentru a putea funcționa și de realizarea bugetului pe anul viitor.

Sunt 240 voturi pentru noul guvern Orban, pe care l-am votat cu îndoieli serioase privind performanța generală a unui guvern minoritar și de dreapta, dar cu speranța că putem colabora pe teme punctuale, destule legate de Cluj.

Ca om de stânga, sunt în dezacord cu foarte multe idei din planul de guvernare al liberalilor. Pentru a avea servicii publice de calitate, miza unei guvernări, chiar și de tranziție, e de a mări povara fiscală pe capital, proprietăți, dividende, profit, moșteniri, consum de lux, dar și de a avea un nivel just de colectare, mai ales că pierdem 80% din cotele din impozitul din profituri și 35% din TVA. Nici una din aceste chestiuni vitale nu se regăsește în programul de guvernare al PNL.

Pe de altă parte, realist vorbind, după moțiune, nu există o alternativă politică la PNL validă în acest moment, prin urmare singura posibilitate e de a minimiza pierderile cauzate de un rău necesar.

Așa cum am explicat și cu privire la votul pentru moțiune și contrar acuzațiilor aduse cum că aș fi negociat funcții sau milioane, negocierea mea nu era cu PSD, ci cu PNL, mai ales că vin dintr-un județ liberal.

Dar, contrar culturii politice autohtone, în care negocierile sunt centrate pe agende ascunse și interese personale sau de grup, eu am negociat măsuri principiale, plecând de la sistemul meu de valori și care cred că pot face ca lumea în care trăim să fie, oricât de naiv ar suna, o lume mai bună.

Dacă într-o primă fază, PNL nu a acceptat nicio discuție pe temele propuse pentru moțiune, în a doua fază au fost deschiși către o minimă negociere pentru a aduce în prim-plan teme de mediu și mobilitate durabilă relevante la nivel național și pe plan local.

Am obținut la negocieri o comisie interministerială care să fie refuncționalizată pe tema urgenței climatice. Criza climatică este din punctul meu de vedere problema secolului XXI și deja afectează și România. Mă bucur că urgența climatică e pe agenda societății civile și a clusterului de mediu din USR, care au susținut la rândul lor această temă. Voi fi cel mai aprig critic al guvernului Orban dacă această comisie nu produce un program de tranziție energetică justă dinspre combustibili fosili spre energii regenerabile.

Apoi, mobilitatea viitorului trebuie să fie sustenabilă. Mii de clujeni ne putem deplasa zilnic între Florești și Cluj fără a mai fi poluați de traficul auto. În weekenduri, putem ieși cu miile pe malul Someșului, spre Hoia, Gilău ori Tarnița. Declarativ cel puțin, am obținut sprijinul guvernului Orban pentru a modifica HG 930 / 2005 ce conține Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.

Am obținut în acest sens o promisiune, sper fermă, din partea premierului Ludovic Orban și vicepremierului Raluca Turcan și sprijin din partea primarului Emil Boc, urmând să purtăm discuții și cu președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, pentru a modifica această hotărâre de guvern astfel încât să protejăm, desigur, rezervele de apă ale Companiei de Apă Someș SA din subordinea Consiliului Județean.

Din partea Consiliului Județean, am obținut sprijinul pentru a crea un grup de lucru, transparent și participativ, cu scopul de a avea colectare separată și reciclare la un nivel mai ridicat în județul Cluj. Asta ar însemna să terminăm cu provizoratul din Pata Rât și poluarea generată de rampele temporare prin deschiderea unui depozit care funcționează pe baze mai ecologice.

Sigur că toate propunerile de mai sus pot fi îngropate în săptămânile viitoare. Dar am considerat că e în interesul a zeci de mii de clujeni, a sute de mii de iubitori de mediu și că este de datoria mea să mă bat pentru temele pentru care am intrat în Parlament, continuând astfel lupta începută ca activist civic. Cu gândul la această luptă și la o minimă stabilitate a României, am votat azi pentru Guvernul Orban.

 

 

sursa foto/captură: adriandohotaru/paginapersonaladefacebook

Adauga comentariu