De ce municipalitatea clujeană a ales să colaboreze cu firme falimentare pentru amplasarea platformelor subterane de colectare selectivă? Ce afaceri învârte Euriteh SRL și câte pubele metalice a reușit să amplaseze administrația locală din totalul celor 300 de unități anunțate? Cetățenii sunt forțați, sub amenințarea sancțiunilor de natură pecuniară, să colecteze deșeurile selectiv. În condițiile unei infrastructuri deficitare pentru depozitarea gunoaielor Clujul devine, peste noapte, unul ecologic.
Cât de reală este această imagine?
Mai mult, în absența unei educații solide în privința colectării selective a gunoaielor, pe 4 categorii, Primăria Cluj-Napoca a fentat problema ecologiei prin intermediul tehnologiei: „dispunem de containere de colectare inteligente”, transmit reprezentanții autorităților locale, în contextul în care din primele 100 de platforme subterane anunțate încă din 2017, doar o parte dintre acestea au fost amplasate.
Emil Boc verifică sustenabilitatea containerelor inteligente
sursă captură: emilboc/facebook
Celelalte 200 de unități nu sunt decât un proiect de viitor. În total, pentru cele 300 de pubele metalice subterane, Primăria Cluj-Napoca a decartat din bugetul public cca 15.561.958,44 lei, ceea ce înseamnă o sumă de peste 3 MILIOANE DE EURO (3.300.000 euro). Tot aici trebuie să amintim si de ultimele achiziții realizate de municipalitate, câteva containere inteligente cu doar 2 fracții de colectare: hârtie și plastic, pentru care autoritățile locale au mai scos 391.216.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro.
Primăria Cluj-Napoca scoate firmele falimentare din insolvență prin contracte grase
În ședința din 22 septembrie 2017, dintr-o zi de vineri, consilierii locali aprobau indicatorii tehnico-economici pentru realizarea unei investiții în valoare de 5.361.985.44 lei, fără TVA, pentru montarea a 100 de pubele metalice subterane. Studiul de fezabilitate a fost realizat de către firma bihoreană SC Euriteh SRL. Aceeași firmă s-a ocupat de execuția acestor lucrări și urma să câștige peste 2 ani, adică în 2019, un alt contract, mult mai generos: 10.200.000 lei, fără TVA pentru continuarea proiectului, adică pentru amplasarea a încă 200 de unități subterane de colectare a deșeurilor.
În paranteze fie spus, hotărârea de CL din septembrie 2017 a devenit epocală, astfel încât nu se mai regăsește pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca: s-a pulverizat.
HCL 11/22 09 2017 Aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investitii „Amplasare platforme subterane pentru colectarea deseurilor menajere in municipiul Cluj-Napoca” – 100 platforme a fost înlocuită de o hotărâre aiurea, tocmai din 2015.
Revenind la firma Euritheh SRL, înființată în aprilie 2005, constatăm că asociatul unic și administratorul acesteia, Viorica Gherdan, coordonează activitatea tocmai din Austria.
EURITEH comercializeaza si ofera service pentru tehnologii si echipamente destinate managementului deseurilor: prese de balotat deseuri, tocatoare, statii de sortare, utilaje pentru tratare mecanica-biologica, compostare, containere, vehicule utilitare, utilaje pentru tratarea si stabilizarea solului (concasare, sortare, stabilizare). Obiectul de activitate vizează comerțul cu ridicata al echipamentelor de transport, cu exceptia autovehiculelor, motocicletelor si bicicletelor, al robotilor pentru liniile de productie etc.
Dacă în 2015 și 2016, Euriteh SRL înregistra cifre notabile de profit, în anul 2017, la o cifră de afaceri de 13 793 667 lei, profitul firmei Vioricăi Gherdan, cu doar 26 de angajați, era pe minus: – 714.298.000 lei.
Viorica Gherdan, persoană ce deține și cetățenie austriacă, mai este asociat la alte 4 firme. Una dintre acestea, Exeget Consulting SRL, a înregistrat consecutiv pierderi în ultimii doi ani: profit 2018: – 158.376.000 lei, iar în 2017: – 174.453.000 lei.
Altfel spus, într-o perioadă nu tocmai favorabilă pentru Euriteh Srl, Primăria Cluj-Napoca întinde o mână caldă de bani publici, astfel încât problemele financiare cu care se confruntă firma bihoreană să fie depășite. Chiar dacă primele 100 de platforme subterane nu au fost montate în totalitate, administrația lui Emil Boc mai decartează alți bani publici, la nici 2 ani distanță, pentru aceeași firmă.
Clujul se pregătea să devină ecologic cu ajutorul unei firme ce se lupta cu insolvența.
Să fie aceasta cauza pentru care pubelele metalice de colectare selectivă a deșeurilor au fost amplasate aleatoriu prin municipiu, fără să fi fost încheiate nici în pragul lunii iulie 2019, când intră în vigoare Ordonanța de Urgență numărul 74/2018, privind colectarea selectivă a deșeurilor? Din 1 iulie 2019, toți românii vor trebui să își strângă deșeurile în patru fracții.
Contractul dintre municipalitate și Euriteh SRL a fost semnat în mai 2017, pentru 18 luni, iar în august 2018 Tribunalul Bihor a admis cererea administratorului Euriteh de a intra in insolvență.
Altfel spus, în vara anului trecut, firma Euriteh continua să amplaseze puncte gospodărești în Cluj, dar în același timp, intra în insolvență.
MAI 2017 – Primăria Cluj-Napoca încheia la începutul lunii mai cu firma orădeană Euriteh SRL un acord cadru în valoare de 4,759,274 RON pentru amplasarea pe raza municipiului Cluj-Napoca a 100 de platforme subterane. Acordul prevedea o perioadă de valabilitate de 18 luni, iar potrivit reprezentanţilor administraţiei locale până la sfârşitul anului 2017 urmau să fie amplasate aproape jumătate din pubelele subterane.
Euriteh SRL, societate înfiinţată în 2005, a proiectat și executat sute de platforme subterane de colectare a deșeurilor municipale în toată România, pentru municipalități și firme de salubritate, la prețuri peste valoarea pieței.
Contractul cadru încheiat cu Primăria Cluj-Napoca i-a adus societăţii orădene un venit de peste un milion de euro.
În urma acestui „succes”, municipalitatea clujeană a decis continuarea proiectului de amplasare subterană a punctelor gospodărești de colectare selectivă a deșeurilor cu încă 200 de asemenea platforme.
CITEȘTE ȘI: Primăria continuă să „îngroape” gunoiul și cumpără 200 de platforme subterane cu peste 10 mil. de lei
Contractul din mai 2017, semnat între municipalitatea clujeană și Euriteh SRL avea o valabilitate de 18 luni. Altfel spus, pe când mai monta încă platforme în Cluj-Napoca, firma intra deja în insolvență.
„Admite cererea formulată de debitorul SC EURITEH SRL, pentru deschiderea procedurii generale de insolvenţă, prevăzută de Legea nr. 85/2014. În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Dispune deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitorului SC EURITEH SRL. Ia act de intenţia debitorului de reorganizare, pe baza unui plan de reorganizare”, se specifică într-un fragment al soluției pe scurt date de Tribunalul Bihor în 9 august 2018.
Astfel, după deschiderea procedurii de insolvență, administratorul judiciar provizoriu a fost numită societatea Global Money Recovery, care va îndeplini atribuţiile privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Această situație ne amintește de realizarea Parkingului Negoiu, atunci când asocierea Construdava-Icco Energ a dovedit că nu este capabilă să ducă la bun sfârșit investiția, însă primarul Emil Boc a preferat să lucreze în continuare cu aceeași asociere.
“O nouă licitație ar prelungi semnificativ finalizarea lucrărilor, de aceea optez în primul rând pentru varianta finalizării lui cu firma de construcții actuală”, îşi argumenta primarul decizia.
Astfel, administrația locală clujeană a preferat să colaboreze cu firme în baza unor acorduri încheiate prin proceduri simplificate, cum e cazul firmei SC Euriteh SRL, și să încheie contracte cu companii aflate pe buza insolvenței.
Înainte de expirarea primului contract, cu o durată de 18 luni, în Cluj-Napoca erau amplasate abia 60 de platforme subterane de colectare a deșeurilor. Cu toate acestea, Primăria Cluj-Napoca a continuat „colaborarea”, asigurându-i firmei falimentare Euriteh SRL un contract și mai gras, de 10.200.000 lei, fără TVA.
Suntem siderați de faptul că Primăria Cluj-Napoca continuă să colaboreze cu firme falimentare, nereușind să implementeze astfel proiectele inițiate.
În acest sens, am adresat o solicitare către Primăria Cluj-Napoca, pentru a afla câte din cele 100 de platforme subterane au fost montate și în ce zone. Care este stadiul de realizare a celorlalte 200 de platforme subterane?