Punctele gospodărești pentru colectarea selectivă a deșeurilor – un eșec lamentabil. Un proces fără finalitate: cetățenii adună selectiv, iar firmele de salubritate, la grămadă FOTO&VIDEO

Tema colectării selective a deșeurilor face parte dintr-un discurs european care vizează preocuparea bătrânului continent pentru ecologie. Acest discurs este fundamentat pe o experiență de zeci de ani, devenită deja o tradiție de bune practici. Municipiul Cluj-Napoca a preluat în totalitate doar discursul european privind ecologia și parțial, metodele de implementare și dezvoltare a proiectelor de prelucrare a deșeurilor. Investițiile în zona educației pentru ecologie lipsesc cu desăvârșire, iar acest aspect se reflectă direct în procesul de colectare a deșeurilor – o procedură fără finalitate în municipiul Cluj-Napoca. 

Cei plecați prin străinătăți sau care și-au permis câte o călătorie în spațiul vest-european cunosc cu câtă sfințenie este respectată selecția deșeurilor de către cetățeni: începând cu Ungaria sau Austria și până în Elveția – deșeurile sunt adunate cu mare atenție, sticlele și pet-urile sunt curățate cu multă migală, astfel încât procedura ulterioară de prelucrare a acestora să fie funcțională. De altfel, firmele de salubritate ridică zilnic deșeurile, cu mașini diferite, în fiecare zi altă categorie. 


În Cluj-Napoca, preocuparea pentru un mediu sănătos și pentru sortarea deșeurilor a apărut cu aproape zece ani în urmă, doar că evoluția din această zonă a înaintat cu pași foarte timizi, marcați de incompetență și o falsă prioritizare a subiectului.


Iar aceste lucruri sunt cât se poate de evidente: Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) este în continuare nefuncțional. În 2011 au început lucrările la această investiție, dar nici acum nu sunt gata. În aprilie 2018, conducerea Consiliului Județean Cluj anunța că anul acesta lucrările vor fi gata, potrivit contractului semnat în 2016. Termenul a fost însă depășit, iar șansele să fie încheiate lucrările anul acesta sunt minime, în condițiile în care stadiul proiectului este de doar 39%. 

CITEȘTE ȘI: În 7 ani, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a ajuns la stadiul 39%. E nevoie de încă 10 ani să ajungă la 100%?

 

La Pata Rât, locul nemijlocit de depozitare a gunoaielor Clujului, singura formă de ”prelucrare” a muntelui de gunoi, sunt incendiile:

 

CITEȘTE ȘI: RADP Cluj a "ars" peste 100.000 de tone de deșeuri. Incendierea – singura ”metodă” de a scăpa de gunoaie

CITEȘTE ȘI: RADP renunță la “mână criminală” care dă foc. A decis s-o introducă în legalitate


 

Punctele Gospodărești pentru colectarea deșeurilor

 

”Prima platforma ingropata de colectare selectiva a deseurilor a fost pusa astazi in functiune in cartierul Zorilor, pe strada Luceafarului nr. 10.

Este un sistem modern, colectarea deseurilor este silentioasa, discreta si permite mentinerea curateniei la punctele gospodaresti. Cetatenii vor scapa astfel nu doar de imaginea vechilor ghene de gunoi, ci in special de mirosurile neplacute.

Acest sistem face parte dintr-un program pilot de amplasare de platforme subterane pentru colectarea selectiva a deseurilor, initiat de Primaria Municipiului Cluj-Napoca . In perioada urmatoare vor fi amenajate alte doua astfel de platforme subterane in puncte gospodaresti din cartierele Manastur si Grigorescu.

 Acest tip de platforma cuprinde 3 containere pentru fractie uscata – sticla, PET, plastic, hartie, carton – si 1 container pentru fractie umeda – deseuri menajere”, anunța Primăria Cluj-Napoca în data de 3 iunie 2016. 

De atunci, s-au scurs deja 2 ani. Lucrările de amplasare a punctelor gospodărești de colectare selectivă a deșeurilor au avansat, dar reciclarea propriu-zisă a gunoaielor s-a împotmolit.

MAI 2017 - Primăria Cluj-Napoca încheia la începutul lunii mai cu firma orădeană  Euriteh SRL un acord cadru în valoare de 4,759,274 RON pentru amplasarea pe raza municipiului Cluj-Napoca a 100 de platforme subterane. Acordul prevedea o perioadă de valabilitate de 18 luni iar potrivit reprezentanţilor administraţiei locale până la sfârşitul anului 2017 urma să fie amplaste aproape jumătate din pubelele subterane. 

În timp ce primarul Emi Boc declara, în anul 2016, că la Cluj această iniţiativă este un sistem "pilot", în alte oraşe din ţară acesta era implementat integral de mai bine de 2 ani. 

“Acest sistem face parte dintr-un program pilot de amplasare de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor, inițiat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. În perioada următoare vor fi amenajate alte două astfel de platforme subterane în puncte gospodărești din cartierele Mănăștur și Grigorescu. Este un sistem modern, colectarea deșeurilor este silențioasă, discretă și permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești. Cetățenii vor scăpa astfel nu doar de imaginea vechilor ghene de gunoi, ci în special de mirosurile neplăcute”, afirma Emil Boc în iunie 2016.

 

CITEȘTE ȘIBoc vrea 100 de platforme subterane de colectare a deșeurilor, dar Cluj-Napoca nu are o rampă ecologică de gunoi

 

În septembrie 2017, Consiliul local vota realizarea unei noi investiții: montarea a 100 de platforme subterane de colectare a deșeurilor.

Cu toate că nici măcar vechea rampă de gunoi nu a fost închisă în totalitate, Primăria ”avansa” la soluții moderne de colectare a deșeurilor.

În urma studiului de fezabilitate, realizat de firma SC Euriteh SRL, a rezultat faptul că achiziționarea celor 100 de platforme costă peste 5,3 milioane lei. Fondurile vor fi alocate din bugetul local. Se estimează că amplasarea platformelor se va face eșalonat: în șase luni, 50 de platforme și alte 50 în alte șase luni. Suprafața de teren ocupată de cele 100 de platforme este de 1000 mp. Vor fi cumpărate 400 de containere de colectare a deșeurilor, care vor avea o capacitate totală de colectare de 440.000 litri.  

Între timp, gunoaiele orașului sunt depozitate pe o rampă temporară, amplasată în vecinătatea vechii rampe de deșeuri. 

 

CITEȘTE ȘI: Primăria “îngroapă” gunoaiele clujenilor, cu puţin peste un milion de euro 

 

În 2018, la doi ani de la începerea acestui proiect, punctele de colectare selectivă a desurilor au fost amplasate în mai multe cartiere ale orașului. Din păcate însă, dincolo de sortarea separată realizată cu chiu cu vai de către cetățeni, deșeurile sunt colectate la grămadă.

Un exemplu în acest sens este cartierul Între Lacuri, zonă unde activează firma de salubritate Brantner Veres SA Cluj.

Procedura ”silențioasă” de colectare la grămadă a deșeurilor adunate selectiv

 

 

Iar toate gunoaiele Clujului au singur drum, unde se șterg toate urmele: PATA RÂT.

 

Adauga comentariu