STUDIU: Tinerii cu dizabilitati intelectuale din Cluj, ingropati pentru societate

Tinerii cu dizabilitati intelectuale din Cluj nu au nicio sansa de a se integra in societate, arata cercetatorii Universitatii “Babes-Bolyai”. Pe de o parte, sistemul de invatamant nu le ofera sansa de a-si face o meserie dupa absolvirea scolii speciale, pe de alta parte nu exista centre pentru reabilitarea lor care sa ii pregateasca pentru piata fortei de munca, pentru ca in final, lacunele legislative sa nu le permita agentiilor sa-i plaseze pe piata fortei de munca. Cireasa de pe coliva tinerilor o reprezinta si familiile care se rusineaza, de multe ori, cu problemele pe care le intampina. Studiul “Cartea Alba a Psihopedagogiei Speciale” a fost lansat astazi la Departamentul de Psihopedagogie Speciala (DPS) din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) si marcheaza, alaturi de alte evenimente, programul destinat Zilei Internationale a Persoanelor cu Dizabilitati. Cercetarea a fost facuta pe 833 de specialisti, studenti sau parinti ai copiilor cu sau fara dizabilitati.

 

“Din pacate oferta profesionala este extrem de restransa si limitata desi legislatia prevede ca atunci cand angajezi o persoana cu dizabilitate ai scaderi la impozit si anumite facilitate. Din pacate, din datele statistice, oportunitatile sunt limitate, iar rata de angajabilitate e destul de mica. Asta cu atat mai mult cu cat se pune problema ce se intampla cu ei dupa ce termina scoala? Ei pot sa nu aiba o casa. Se si degradeaza si nu putem vorbi despre o calitate a vietii lor. Au nevoie de minime conditii de subzistenta: trebuie sa aiba un venit stabil, niste resurse materiale care sa le permita sa traiasca, adica niste comportamente adaptative. Pana la urma, din acest punct de vedere, nu avem o oferta generoasa”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, directorul DPS al UBB, conferentiarul Adrian Rosan.
Situatia o resimte din plin Adrian Tamas. Tanarul, din Cluj-Napoca are 24 de ani si incearca, de mai bine de un an de zile sa-si caute de lucru.
“Incerc sa-mi gasesc de lucru. Imi caut de lucru, sa lucrez ceva 4 ore pe zi. Si pe net am cautat si nu am gasit nimic. Am depus CV-uri, dar nu m-a sunat nimeni. Au zis ca ma suna… Tot am asteptat anul asta, dar nimic”, spune, deznadajduit Adrian.
Desi are o dizabilitate intelectuala, gratie unui program de integrare in societate al Centrului de Zi Sfanta Maria, Adrian a reusit sa se angajeze ca om de serviciu, doua ore pe zi, la o imprimerie din Cluj-Napoca, insa de un an de cand s-a redus postul nu a mai reusit sa munceasca. Tanarul a absolvit Scoala Speciala din Cluj-Napoca.
“Absolventii acestor scoli speciale pot fi integrati pe piata fortei de munca la un moment dat. Mai ales cei cu intelect de limita si cu dizabilitate mintala usoara pot face anumite job-uri care se preteaza unor sarcini de rutina si sunt si extrem de eficienti. Pot fi mult mai eficienti ca persoanele fara dizabilitati”, a punctat Rosan.
Cu toate acestea, in Cluj exista un singur Centru de Zi care se ocupa cu preluarea tinerilor cu dizabilitati si insertia lor pe piata muncii.
“Persoanele cu dizabilitati intelectuale au de multe ori abilitatile, dar au nevoie de supervizare permanenta sau partiala, asta insemnand ca ar mai fi nevoie de o persoana care sa aiba grija de ei. O alta metoda de angajare ar putea sa fie in unitatile protejate in care lucreaza persoanele valide dar si persoane cu dizabilitati”, a explicat Anca Mercea de la Centrul de Zi Sfanta Maria.
Specialistii de la Centrul de Zi din Cluj-Napoca arata ca, din pacate, tinerilor cu dizabilitati intelectuale nu li se ofera o sansa la o viata cat de cat normala.
“Exista scolile speciale care merg pana in clasa a VIII-a sau pana in clasa a XII-a, scolile de arte si meserii. Copiii cu dizabilitati intelectuale nu au nicio alta sansa dupa ce termina scoala. Totul se termina pentru ei daca nu ajung la un centru de zi sau daca nu se integreaza pe piata muncii”, atentioneaza si Anca Mercea de la Centrul de zi Sfanta Maria.
Pe de alta parte, specialistii clujeni in psihopedagogie speciala spun ca ambele forme de invatamant, incluziv sau special pot fi bune pentru copiii cu dizabilitati, in functie de tipul de dizabilitate al copilului.
“Pentru cei cu dizabilitati intelectuale, daca vorbim de intelect de limita sau dizabilitate intelectuala usoara este foarte buna includerea. Pentru cei cu dizabilitati grave, severe sau profunde programele de educatie speciala sunt cele mai adecvate si nu o spun eu, o spun opiniile acestui studiu. Anumite forme de dizabilitati pot fi incluse in scoala de masa, dar e un proces”, a aratat directorul DPS.
De acest proces de integrare, nu se ocupa aproape nimeni. In Cluj-Napoca Centrul de Zi Sfanta Maria, ignorat de autoritatile locale, e singurul care a derulat doua proiecte destinate tinerilor cu dizabilitati intelectuale. Unul in care a format 30 de persoane in diferite meserii: florar-decorator, operator calculator si tesatori.
“Tinerii cu dizabilitati ar avea nevoie de un mai mare sprijin pentru insertia pe piata muncii. De asemenea si masurile fiscale pentru angajatori ar trebui sa fie atractive astfel incat acestia sa doreasca sa angajeze persoane cu dizabilitati”, a spus Mercea.
Inspectoratul Scolar al Judetului (ISJ) Cluj ar putea avea cheia pentru integrarea mai usoara a acestor tineri in societate, prin invierea scolilor profesionale. Din anul scolar 2014-2015, la Cluj vor fi create 20 de clase de meserii. Elevii clujeni vor fi pregatiti pentru meserii de sudori sau confectioneri.
“Noi am trimis chiar azi o solicitare Ministerului Educatiei prin care le-am solicitat aprobarea a 20 de clase de meserii in Cluj. Aici vor putea fi pregatiti, desigur, si elevi cu dizabilitati intelectuale, in functie de abilitatile pe care le au. Elevii acestia vor face practica in firme si vor primi si un fel de bursa de 200 de lei”, a aratat, pentru Ziar de Cluj, seful ISJ Cluj, Valentin Cuibus.
Potrivit reprezentantilor ISJ Cluj, in urmatorii trei ani clasele infiintate pe langa liceele tehnologice vor putea sa se transforme in scoli profesionale de sine statatoare. Pe piata fortei de munca, tinerii cu dizabilitati intelectuale nu se pot angaja, insa si din cauza unor lacune legislative. In judetul Cluj, la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Cluj sunt intocmite 215 dosare ale persoanelor cu dizabilitati, gata de angajare. 28 de dosare noi au fost luate in evidenta numai in acest an, insa putini din ei reusesc sa se si angajeze. Reprezentantii AJOFM Cluj sustin ca lucrurile nu se misca din cauza lacunelor legislative. De pilda, Medicina Muncii nu are un ghid care sa traduca gradele de handicap sau dizabilitate, astfel incat operatorii de job-uri sa poata gasi un loc de munca pe masura abilitatilor pe care le au tinerii. Specialistii in plasarea angajatilor pe piata fortei de munca arata ca trebui sa se coreleze Legea 76 cu formularul de munca si sa existe un nomenclator de baza de date care sa includa si diagnosticele, pentru ca nu exista asa ceva.
“Nu ne e favorabila Legea. Ar trebui sa coreleze Legea 76 cu oferta locurilor de munca, precum si cu grupurile tinta. Colegii mei de la ghisee nu sunt doctori si nu au de unde sa stie ce inseamna gradele de handicap sau aptitudinile dezvoltate pentru “munci usoare”. Dintr-un formular nu ai cum sa-ti dai seama. Medicina Muncii ar trebui sa emita un ghid care sa includa codurile diagnosticelor si abilitatile pe care ne putem baza, pentru a putea gasi cel mai bun loc de munca unei persoane cu dizabilitate”, a explicat directorul AJOFM Cluj, Daniel Don, pentru Ziar de Cluj.
Cu toate greutatile intampinate, AJOFM arata ca in localitatea Jucu din judetul Cluj exista o firma care a angajat, in acest an, 16 persoane cu dizabilitati pentru efectuarea unor operatiuni manuale repetitive. Sociologii clujeni arata ca responsabilitatea nu trebuie sa cada, integral, doar pe umerii institutiilor si ca mare parte din probleme ar fi rezolvate daca familia ar sti cum sa le gestioneze.
"Si familia are o responsabilitate. Aici e o deficienta in colaborarea dintre familie, scoala si instutii. Nu vad alta solutie decat aceea ca societatea sa creeze facilitai speciale pentru persoanele cu dizabilitati. Si nu e vorba numai de incluziune e vorba de a crea, inca o data, facilitati speciale cu ajutoare materiale", a conchis sociologul Petru Ilut.

Adauga comentariu