In vizor

Sătenii din Bihor care adună deșeurile pe 5 fracții reciclabile, un exemplu pentru Cluj

Prezent recent la Cluj, jurnalistul Rareș Bogdan, actual europarlamentar, declara răspicat, în fața câtorva mii de participanți la Adunarea Regională Nord-Vest a PNL, că primarul din Oradea, Ilie Bolojan, este cel mai performant primar PNL, moment în care edilul clujean, Emil Boc, așezat comod pe un scăunel, înghițea în sec. Însă nu doar municipalitatea orădeană știe să performeze, ci și administrația județeană Bihor oferă lecții în materie de colectare selectivă a deșeurilor în sate și comune. Atenție! Colectarea gunoaielor în câteva sate din județul Bihor se face chiar pe 5 fracții, spre deosebire de municipiul Cluj-Napoca, unde deșeurile se impart pe 4 fracții și asta doar pe hârtie.

CITEȘTE ȘI: Sfârșit „triumfal” de zi pentru Iohannis la Cluj-Napoca. Adunarea PNL de la Casa de Cultură a Studenților, marcată de clasicele discursuri anti-PSD și de multă laudă de sine

Prima lecție: informarea

În vreme ce colectarea selectivă a deșeurilor în Cluj nu este decât un fel de câlcâi al lui Ahile, o meteahnă fără leac, localnicii comunei bihorene Sălacea au învățat să recicleze peste 60% din deșeurile produse, stabilind astfel un record județean ce reprezintă un model de bune practici pentru orgoliul specific ardelenesc. Cum au reușit? Înainte de orice, informarea și educația în materie de ecologie și-au dat mâna, iar oamenii s-au apucat de treabă.

Din vara anului 2018, în satele Sălacea şi Otomani a fost implementată colectarea selectivă a deşeurilor pe cinci fracții distincte. Localnicii au fost învățați cum să adune separat hârtia şi cartonul, plasticul, sticla, biodeşeurile şi deşeurile reziduale, cele care nu pot fi revalorificate. 

„Noi produceam cam 30 de tone de deşeuri pe lună. Ne costa mult nu doar transportul şi depozitarea la Eco Bihor, ci şi taxele impuse de Administraţia Fondului de Mediu”, recunoștea la cinci luni de la implementarea proiectului primarul comunei Sălacea, Horváth Belá.

Până la implementarea acestui proiect de sortare și reciclare a deșeurilor, cantitatea lunară de gunoaie era însumată la cca 30 de tone, din care doar 3% putea fi valorificat. 

Informarea făcută de administrația de aici a fost făcută la nivel individual, astfel încât fiecare locuitor să înțeleagă necesitatea colectării selective a deșeurilor. Iar administrația nu s-a limitat la câteva lecții, ci a asigurat și infrastructura necesară în acest sens: astfel, locuitorii au primit saci galbeni pentru pet-uri și metal, saci albaștri pentru hârtie și carton, pubele pentru sticlă, recipiente pentru biodeşeuri și pentru deşeurile reziduale, care nu se încadrează la nici o altă categorie.

Comuna Sălacea figurează pe lista localităților din România care și-au asumat implementarea strategiei Strategia Zero Waste pentru Comunități. Prima localitate a fost Târgul-Lăpuș în 2014, urmată de Oradea, Iași, Bârlad etc.

Dar înainte de orice a fost informarea: „Am vorbit cu fiecare om în parte. Am avut mai multe întâlniri, la şcoală, la biserică, în care le-am explicat că dacă nu facem acum schimbarea, vom plăti foarte mult”, declara Horváth în octombrie 2018, la cinci luni de la implementarea proiectului. 

Proiectul colectării pe cinci fracții a fost preluat de către Primăria din Sălacea după modelul italian de sortare și prelucrare a deșeurilor. La doar trei luni după implementarea acestui proiect, 90% din cei aproape trei mii de localnici s-au conformat, iar exercițiul colectării gunoiului devenea deja obișnuință. 

Sortarea și reciclarea deșeurilor la țară

O altă comună bihoreană unde sortarea deșeurilor în 5 fracții s-a dovedit a fi un succes este Cociuba Mare, unde  colectarea selectivă a reprezentat o adevărată „revoluție” în materie de ecologie. Deși până în primăvara anului 2019 aici deșeurile erau sortate pe două fracții, localnicii au fost învățați de administrația locală cum să colecteze gunoaiele pe toate cele 5 fracții – deșeuri menajere resturi biodegradabile plastic hârtie carton sticle – aplicând în avans regulile proiectului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). 

„Noi deja colectăm deşeurile în două fracţii, menajer şi reciclabil, dar am decis să aplicăm regulile proiectului SMID, ca să reciclăm cât mai multe deşeuri, iar oamenii să se obişnuiască”, declara Mihai Sferle, primarul comunei Cociuba Mare, în mai 2019. 

Fiecare gospodărie din comună a fost dotată cu câte trei pubele și două tipuri de saci menajeri, iar pentru resturile biodegradabile, care se transformă în compost, localnicii au fost „înarmați” cu saci corespunzători, biodegradabili. Informarea și procedura de colectare a reprezentat un capitol aparte: locuitorii comunei au fost învățați cum să selecteze deșeurile de către scriitoarea și jurnalista Simona le Roy, o bihoreancă mutată în Franța, expert în educație, cu o experiență de peste 20 de ani. Pentru a spori șansele de succes a acestui proiect, elevii din comună au asistat la o serie de lecții-eco, unde au învățat cum și de ce trebuie să selecteze deșeurile. 

Salubritatea rămâne una dintre problemele majore ale muncipiului Cluj-Napoca. Iar prelucrarea deșeurilor, la nivel județean, nu a fost rezolvată nici până în prezent. 

Consiliul Județean Cluj, coordonat de Alin Păunel Tișe, „inaugurează” Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor dintr-un an într-altul, în fiecare an, din 2011 încoace… Iar SMID-ul încă nu există. Cel mai rezonabil termen pentru acest proiect care a stors bugetul public al județului de peste 100 de milioane de euro, este anul 2025. 

Printre altele, se cuvine să amintim și faptul că de la 1 iulie 2019, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, deșeurile au început să fie colectate selectiv, pe 4 fracții din 5. Deocamdată doar pe hârtie. La mai bine de 3 luni de la „adoptarea” acestui proiect la nivel de Consiliu Local, „implementarea” s-a dovedit a fi un eșec. 

Desigur, e mai dificil să implementezi un asemenea proiect într-un oraș cu peste 300.000 de locuitori precum municipiul Cluj-Napoca, dar trebuie să notăm că la capitolul „informare” municipalitatea clujeană s-a limitat la câteva detalii cu caracter general aruncate într-o doară pe site-ul oficial al Primăriei Cluj-Napoca, fără un program prelabil de testare, fără informarea corespunzătoare a cetățenilor, fără ca firmele de salubritate clujene, Rosal Grup și Brantner Veres, să fi fost pregătite la nivel logistic în acest sens. 

Colectarea deșeurilor pe cinci fracții. Modelul bihorean

Încet-încet, fără prea multă gargară politică, fără reclamă virtuală, județul Bihor și-a pus la punct Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect mai nou decât cel clujean, dar – culmea ironiei – mai aproape de finalitate.

„Toate zonele de transport și colectare din Bihor, zona Metropolitană, Aleșd, Beiuș – Ștei, Salonta, Marghita și Valea lui Mihai sunt în procedura de licitație. Am avut foarte multe solicitări de clarificări, ceea ce arată un interes crescut al operatorilor, agenților economici cu activitate în domeniul salubrizării pentru delegarea concesiunii serviciilor de salubrizare. După discuții cu CJ Bihor și primarul Ilie Bolojan s-a luat decizia ca municipiul Oradea să devină zonă distinctă. Suntem acum împărțiți în șapte zone de transport și colectare a deșeurilor în Bihor. S-a luat această decizie pentru că Oradea avea nevoie de o abordare specifică, municipalitatea orădeană a dorit ca împreună cu salubritatea să delege în aceeași procedură de licitație și curățenia orașului și deszăpezirea”, declara Bujor Chirilă, directorul ADI Ecolect.

Proiectul SMID Bihor este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial şi are o valoare totală de 199.895.470 lei, adică 54.903.134 euro.

Din 2020 toți bihorenii vor fi obligați să colecteze selctiv deșeurile pe 5 fracții, iar pașii spre acest demers au fost făcuți cu câțiva ani înainte, prin testarea programului în câteva sate. În termeni rezonabili se consideră că în prima parte a anului 2020, sistemul de management integrat al deșeurilor va deveni operational, adică cu cel puțin trei ani mai repede decât județul Cluj unde se estimează că SMID-ul va funcționa în cel mai fericit caz, partial, din anul 2023. Sau poate 2025. Iar aceasta în condițiile în care proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor Cluj începuse încă din 2011. 

Culmea, în Cluj, cetățenii sunt făcuți responsabili pentru eșecul colectării selective anunțate cu emfază de Emil Boc, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2019. Indiferent de modul haotic în care continua să se sorteze și adune gunoiul în municipiul Cluj-Napoca, tarifele pentru serviciul de salubritate au fost majorate. 

Vă întrebați de ce plătesc clujenii tarife mai mari pentru un serviciu tot mai prost de salubritate? Doar pentru a acoperi incompetența administrației județene și locale clujene, care n-au reușit să scoată orașul de 5 stele din gunoaie. 

Colectare selectivă a deșeurilor a la Cluj

CITEȘTE ȘICetățenii, vinovați pentru dezastrul colectării selective. Nemții ar fi avut nevoie de 10 ani pentru a pune pe roate acest program

 

 

 

featured image: greenreport.ro
  

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *