Probabil raceala este cea mai comuna si mai cunoscuta boala. In cursul unui an se pot inregistra milioane de cazuri, incidenta fiind mai mare la copii, tineri si varstnici, care au o rezistenta mai mica la infectii sau stau mai mult in colectivitati.
Cauze. Exista peste 200 de virusuri diferite care se stie ca produc raceala obisnuita, dintre care intre 30-50 % raman neidentificati. Foarte multe persoane sunt convinse ca raceala apare in urma expunerii la frig sau atunci cand umblam deszbracati, fara fular sau caciula. Studiile au aratat ca asemenea circumstante inflenteaza semnificativ aparitia racelii. Susceptibilitatea la raceala creste insa in cazul stresului prelungit, al bolilor alergice care afecteaza mucoasa nazala si prezenta de polipi nazali.
Simptomele racelii comune incep de obicei la 2-3 zile de la infectie si se manifesta prin: infundarea nasului sau scurgerea de secretii nazale, respiratie dificila pe nas, stranut, dureri de gat sau inrosirea acestuia, uneori tuse, dureri de cap si febra. Aceste simptome dureaza intre 2-14 zile, dar peste 2/3 dintre bolnavi se vindeca in cel mult o saptamana. Cand simptomele dureaza mai mult de doua saptamani, probabil este consecinta unei alergii, nu doar a unei raceli banale.
Uneori insa raceala se poate asocia sau complica cu o infectie bacteriana a gatului (amigdalelor) sau a sinusurilor, situatii in care febra este mai ridicata, durerile faciale mai severe la nivelul sinusurilor, secretii mai abundente la nivelul gatului, eliminate prin tuse. Aceste situatii necesita o atentie medicala mai deosebita.
Ce se intampla in organism? Virusurile cauzeaza infectia prin atacarea sistemului complex de aparare a organismului. Prima linie de aparare a acestuia este mucusul produs de mucoasele de la nivelul nasului si al gatului. Acest mucus retine particulele pe care noi le inhalam: polen, praf, bacterii, virusuri. Cand un virus penetreaza aceasta mucoasa si patrunde intr-o celula, aici ele se multiplica, aparand noi si noi virusuri care invadeaza celulele din jur. Acestea ajung rapid la locul infectiei si elimina o serie de substante chimice, cum ar fi kininele. Aceste substante produc simptomele racelii prin ruptura membranelor celuleor, pierderea de lichide din capilarele sanguine si vasele limfatice, cresterea productiei de mucus.
Mod de transmitere. In functie de tipul virusului, acesta se transmite pe diferite cai:
prin contactul secretiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele inconjuratoare, urmat de atingerea ochilor sau a nasului;
inhaland particule relativ mari ale secretiilor respiratorii, care ajung in aer pentru scurt timp;
inhaland picaturi suspendate in aer, care plutesc acolo de un timp indelungat.
Studiile epidemiologice au aratat ca riscul de transmitere a infectiei de la un bolnav este intre ziua a doua si a patra de la contactarea acesteia, cand nivelul virusului in secretii este cel mai ridicat.
Prevenire. Spalarea mainilor este cea mai simpla si eficienta metoda de a indeparta cea mai mare parte a virusurilor. Nu atingeti nasul sau ochii altora! Persoanele racite trebuie sa stranute / sa tuseasca in propria batista sau in servetel de unica folosinta. In perioade de maxima contagiozitate este de preferat sederea acasa. Evitati pe cat posibil locatiile aglomerate! Intrucat unele virusuri pot supravietui pana la trei ore in afara organismului, pe obiecte sau pe piele, spalarea acestor suprafete cu substante dezinfectante prevenind transmiterea infectiei.
Dezvoltarea unui vaccin care poate preveni raceala obisnuita a ajuns intr-un impas, intrucat exista un numar foarte mare de virusuri. Fiecare virus contine propriul antigen, supstanta care induce formarea din partea organismului a unor anticorpi. Pana cand nu vor putea fi combinate intr-un singur vacin toate aceste antigene, el nu va fi practic eficient. In plus, si structura aceluiasi virus poate fi diferita de la un an la altul.
Tratament. Pentru cazurile usoare, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat, aport crescut de lichide, gargara cu apa calda cu sare, aspirina sau paracetamol pentru febra si pentru durerile de cap. Unele studii recente au demonstrate insa riscul aparitiei asa-numitului sindrom Reye dupa un consum exagerat de aspirina. Desi apare rar, de obicei la copiii intre 3-12 ani, el afecteaza toate organelle, indeosebi creierul si ficatul. Academia Americana de Pediatrie recomanda sa nu se administreze aspirina la copiii sub 10 ani atunci cand acestia au o boala virala.
Antibioticele nu sunt necesare, intrucat ele nu distrug virusurile. Ele sunt utile numai in cazul unor complicatii bacteriene, cum ar fi sinuzita sau infectii ale gatului. Folosirea antibioticelor in scop preventiv sau “pentru orice eventualitate” nu previn aceste complicatii.
Vitamina C – o ipoteza doar. Multi sunt convinsi ca, daca iau mari cantitati de vitamina C, vor fi mai feriti de raceli. Din pacate, studiile efectuate nu au confirmat in mod clar aceasta ipoteza, ea putand doar reduce severitatea simptomelor. Mai mult, daca se ia vitamina C un timp indelungat, poate deveni periculos pentru cei in varsta si copii, carora le poate produce diaree severe.
Inhalarea de aburi este de multa vreme propusa pentru tratamentul racelii, cresterea temperaturii la nivelul mucoasei nazale, inhiband multiplicarea virusurilor. Dar, atentie, numai pentru o parte dintre ei. Avantajul clar al acestei metode este acela ca reduce congestia nazala si intensitatea simptomelor asociate racelii.