Masterplan Sopor: zone pietonale prioritare, imobile cu regim de înălțime standard, stație pentru trenul metropolitan inexistent

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru cartierul Sopor a fost pus în consultare publică: cartierul viitorului este proiectat „ca la carte”, astfel încât unul dintre cele mai extinse cartiere ar trebui să beneficieze de zone pietonale generoase, blocuri la înălțime standard și stație/gară pentru trenul metropolitan inexistent. 

Încă din decembrie 2018, Primăria anunța noul proiect Sopor, al doilea cel mai mare cartier din oraș, după Mănăștur. Pentru remodelarea zonei, Primăria organiza concurs de soluții în vederea realizării Planului Urbanistic Zonal. Valoarea premiilor era de aproximativ 650.000 euro. 

CITEȘTE ȘI: 650.000 euro pentru un concurs de soluții pentru Planul Urbanistic Zonal al străzii Soporului

Concursul de soluții pentru PUZ Sopor a fost câștigat de Biroul de Arhitectură Asiza,  care a mai câștigat și concursurile de soluții pentru amenajarea Parcului Feroviarilor, a Turnului Pompierilor.

Conform proiectului înaintat de arhitecți, noul cartier ar urma să cuprindă 6 zone, cu spații pietoniale prioritare: 

„Noul cartier trebuie să fie adaptat tuturor categoriilor de vârstă. Viața de cartier presupune în accepțiunea contemporană o abordare urbanistică care să încurajeze și să dezvolte viața comunitară, contactul interuman, participarea la dezvoltarea comunității și angajarea locuitorilor în managementul și administrarea cartierului și a spațiilor publice comunitare. De asemenea, să asigure dezvoltarea unei economii circulare puternice și stabile, cu locuri de muncă de calitate și bine calificate. Nu în ultimul rând, toate spațiile verzi publice propuse sunt concepute sub forma unui sistem verde conectat. Acest sistem verde conectat se articulează armonios cu viitorul Parc Est propus în zona lacurilor Gheorgheni și cu peticul de habitat Livada Palocsay. De asemenea traseul Pârâului Becaș este inclus în acest sistem sub formă de coridor ecologic, împreună cu toate văile cursurilor de apă torențiale păstrate într-o formă cât mai natural”, se arată în documentul citat. 


Proiectul vizează:

- 6 unități de învățământ;

- 2 zone dotări sportive

- Tramă stradală cu diverse categorii de străzi publice

- Clădiri în parteneriat public-privat, clădiri cu mixaj funcțional

- Zone pentru clădiri multifuncționale culturale.

„În urma consultării proprietarilor din zonă în faza preliminară concursului de soluții s-au evidențiat o serie de dorințe care variază de la păstrarea sub forma actuală a terenurilor agricole și practicarea unei agriculturi locale de subzistență, construirea de locuințe individuale personale ale proprietarilor din zonă și investiții imobiliare cu diverse tipologii”, se menționează în documentul citat. 

Regimul de proprietate – o piedică greu de ocolit

Una dintre problemele esențiale care a devenit evidentă în urma consultării populației se referă la regimul de proprietate, astfel încât realizarea cartierului „ca la carte” se va face etapizat, atât din cauza numărului mare de proprietari, cât și din cauza fragmentării funciare. 

Deocamdată nu este sigur dacă metoda exproprierilor va fi aplicată în acest caz, pentru realizarea celui mai nou cartier cu multiple funcțiuni publice:

„Legat de regimul de proprietate, principala condiționare a acestui cartier o reprezintă fragmentarea funciară foarte mare și numărul ridicat de proprietari implicați în procesul de consultare publică.

Acest impediment va impune etapizarea întregului proces de dezvoltare urbană, pentru a permite formarea unor asocieri funciare între diferiți proprietari co-interesați și care mai târziu să formeze comunități locale”, arată proiectanții. 

Condiționări

Circumstanțele legate de cadrul natural, relief și condiții geotehnice vor impune de asemenea o serie de soluții tehnice, care să asigure o dezvoltare urbană viitoare viabilă.

Dintre aceste condiționări, cea care va avea impactul economic cel mai semnificativ, este cea legată de condițiile geotehnice a terenului din partea nordică și nord-vestică a teritoriului studiat, prin faptul că acestea vor presupune soluții de fundare adaptate unor soluri sensibile.

Totodată, coexistența unui proiect de dezvoltare a infrastructurii majore de circulație metropolitană, prin construirea Inelului Sudic al municipiului în această zonă, condiționează soluția generală spațială și de mobilitatea viitorului cartier Sopor.

Prin soluția furnizată de Planul Urbanistic Zonal va trebui atenuată condiția de limită fizică în cadrul cartierului, pe care această magistrală de circulații o reprezintă.

De asemenea, lipsa unei infrastructuri publice impune dezvoltarea uneia noi, dimensionată la capacități maximale, care să asigure acoperirea nevoilor viitorului cartier. 

„Dată fiind suprafața de 250ha a viitoarei zone de urbanizare, se recomandă etapizarea dezvoltării acestei infrastructuri publice, a căilor de circulație, rețelelor edilitare, spațiilor verzi și echiparea edilitară și urbană prevăzute aici”, notează proiectanții. 

Masterplan Sopor - PUZ poate fi consultat aici

Situația actuală a terenului și propuneri pentru viitorul cartier

Viitorul cartier Sopor este astăzi un teritoriu situat în estul intravilanului municipiului Cluj-Napoca, compus din terenuri de diferite dimensiuni, aflate în proprietate privată.

Zona, reglementată prin proiectul aflat în consultare publică, are o suprafață totală de 250 ha și este delimitată la nord de calea ferată, la vest de pârâul Becaș, la est de Unitatea militară M.Ap.N. și proprietăți private, iar la sud de Livada Palocsay și parcele private

Astfel, soluția urbanistică prevede diferite grade de etapizare, de la asigurarea a șase zone care se pot dezvolta independent, până la etapizări mai profunde în cadrul acestor șase zone – unități de vecinătate. 

Întreg procesul trebuie să fie susținut de un management urban solid, care să asigure:

-Să etapizeze dezvoltarea infrastructurii publice, căi de circulație, rețele edilitare, spații verzi, precum și a echipamentelor urbane;
-Să încurajeze formarea de micro comunități de proprietari, de vecinătăți sau asociații funciare, în scopul realizării operațiunilor funciare;
-Să stimuleze relația și colaborarea public-privată.

Zona viitorului cartier va fi străbătută de două trasee majore de circulație publică:

• Inelul Sudic –Tronsonul Someșeni-Borhanci pe treimea superioară nordică a teritoriului;
• Calea Soporului –cu traseul conform celui prevăzut în Planul Urbanistic General. Alături de aceste două viitoare circulații majore, în prezent există căi de circulație sub formă de drumuri agricole sau drumuri de exploatare.

Propuneri:

Modernizarea circulației

În viitorul cartier Sopor modul de deplasare în mediul urban va fi determinat de ierarhizarea precisă a importanței diferitelor tipuri de deplasare:

-Pe primul loc fiind cea pietonală;
-Pe al doilea loc fiind cea cu bicicleta;
-Pe al treilea va fi transportul în comun;
-Iar circulația cu automobilul personal, deși posibilă va fi încurajată cât mai puțin.

Circulația pietonală

O mare parte a tramei stradale va fi organizată sub formă de „shared space” unde prioritatea deplasării va fi atribuită pietonului. Trama stradală va fi organizată astfel încât distanțele între diverse obiective rezidențiale să fie cât mai mică și plăcută, sub formă de parcurs.

Circulația velo

Accesul către diversele clădiri de locuit și nu numai se va face și prin intermediul sistemului de spații de tip „shared space”.

Transportul în comun

Sistemul de transport în comun va fi compus din 2 elemente majore: sistemul public de autobuze al Municipiului Cluj-Napoca și viitorul tren metropolitan ce va folosi calea ferată existentă. 

Circulația auto

Acest tip de deplasare se va încuraja cât mai puțin, punându-se accent pe celelalte modalități de deplasare în oraș: pietonal, velo și cu transportul în comun. Străzile principale din interiorul perimetrului studiat vor avea o parte de carosabil cu asfalt, în rest pavajul tramei stradale va fi tratat cu pavele de piatră sau beton țesute sub diverse forme.

Reglementări urbanistice 

Reglementările urbanistice propuse în P.U.Z. Masterplan Sopor se vor defini conform legislației în vigoare. 

Potrivit documentației cuprinse în proiect, înălțimea maximă standard acceptată pentru imobile ar urma să fie de P+6, adică un regim de înălțime standard de 6 etaje. 

Astfel, cartierul viitorului ar trebui să fie o zonă deschisă pietonilor, dar și utilizării transportului public în comun, aici urmând să fie amplasate și stații de bus, plus o stație/gară pentru trenul metropolitan inexistent. 

CITEȘTE ȘI: În Sopor, cea mai scumpă zonă „model” a Clujului, nu există nici măcar un singur trotuar

Deocamdată, Primăria Cluj-Napoca urmărește realizarea mai multor proiecte, mare parte din care se află în diverse faze de execuție. Cât privește tema trenului metropolitan și a cartierului Sopor, acestea sunt proiectate în viitor. 

Adauga comentariu