In vizor

FURTUL DIN GHERLA: dosarul neputinței organelor clujene de anchetă

Furtul din Gherla este doar unul dintre cazurile ce demonstrează neputința organelor de anchetă. O comunitate mică, precum cea din Gherla, știe și nu știe nimic despre acest jaf. Ca în vremurile demult apuse, în orice comunitate românească există câțiva ”stâlpi” care o susțin: învățătorul, preotul și felcerul satului. Între timp, felcerii, adică agenții sanitari cu o pregătire medicală medie, au devenit dumnezei medicali. Iar „lucanii” au împânzit toate sectoarele vieții comunitare. Astfel, unii învățători au devenit profesori, „lucani” în propriul domeniu, unii preoți au devenit „lucani” în parohiile pe care le administrează (vezi cazul Pomohaci) și tot așa. Fără sfârșit.

CITEȘTE ȘI: Furtul din Gherla: un caz mușamalizat? Vinovații se plimbă în libertate, iar organele de anchetă se fac că nu știu nimic

Sunt persoane de care nimeni nu se poate atinge. În virtutea poziției lor sociale. Iar la noi ierarhia se respectă cu maximă strictețe. Statutul social înainte de toate. 

Revenind asupra furtului din 12 decembrie 2017, vă putem spune că ”ancheta” se află în curs. Desigur, la Cluj. 

”Dosarul se află în lucru la Serviciul de Investigații Criminale Cluj, ca urmare a solicitărilor depuse la dosar de către partea vătămată.

Cercetările sunt continuate de către polițiștii clujeni, în vederea identificării autorilor, sub coordonarea unității de parchet competente”, au precizat reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Cluj la solicitarea Ziar de Cluj.

Totuși, transparența în privința cercetărilor care continuă este cât se poate de precară. Dosarul furtului din Gherla se află cu adevărat în cercetare sau, ajuns la Cluj, s-a împotmolit nițel? De ce oare?

”Dupa lungi insistente, cerand in nenumarate randuri sa mi se mute cazul la Cluj, vazand ca pe plan local se musamalizeaza totul, in data de 24.08.2018, cazul i-a fost directionat unui nou politist, insa, surpinzator, procurorul a ramas tot acelasi. Desi au trecut aproape 5 luni de cand acest politist se ocupa de dosarul meu, nu a vrut sa se intalneasca cu mine, desi am incercat de nenumarate ori, telefonic, sa iau legatura cu el, propunandu-i acest lucru. Nici in momentul de fata nu s-a stabilit o intalnire intre politistul de caz si partea vatamata, pentru a-i putea explica anumite lucruri cu privire la acest dosar si pentru a-i indica anumite persoane pentru a fi audiate”, notează păgubitul Ioan Lungu, într-una dintre sesizările adresate șefului IPJ Cluj, Mircea Rus.

Prin urmare, cam în acest fel se întâmplă lucrurile la Cluj. Chiar dacă sesizări au curs cu nemiluita și au fost adresate Procurorului General al României sau către Direcția de Control Intern din cadrul Poliției Române, Ministrului Justiției sau către Direcția de Inspecție pentru Procurori, cazul este aproape de a se încheia în cel mai nefericit mod cu putință.

Adică așa cum se rezolvă lucrurile într-un stil românesc ireproșabil: victima este plimbată de la Ana la Caiafa. Și cam atât. 

”Dupa 3 zile de la momentul jafului, la mine la birou, unde ma aflam eu si sotia mea, au venit 3 agenți de poliție, pentru a-mi arata pe un smartphone imaginile cu hotii surpinse din timpul jafului, imagini in care l-am recunoscut atat eu, cat si sotia mea pe cel care ducea punga cu banii, (i-am recunoscut inclusiv imbracamintea si mersul caracteristic, spunandu-le politistilor aceste aspecte).Cu toate ca l-am recunoscut, politistii nu au intocmit un proces verbal de recunoastere.

Dupa discutia avuta cu cei trei politisti, acestia ne-au asigurat ca vor face cercetari cu privire la acest suspect, intrucat este o persoana cu foarte multe datorii in satul Orman, acolo unde tatal sau are o funcție importantă.

Dupa cateva zile ne-am prezentat la sediul Politiei Gherla, intreband daca au facut cercetari cu privire la acest baiat, iar domnii politisti ne-au raspuns ca nu au gasit pe nimeni.

Ne-am interesat de la gestionarul satului, unde politistii au zis ca merg sa vada daca baiatul si-a platit din datorii, insa acestia nu au mers la el. 

Din acest moment, am constatat faptul ca lucrurile au inceput sa stagneze, politistii de caz sustinand faptul ca suspectul apare pe camerele de luat vederi din clasa in intervalul orar 8:20-12:00”.

Altfel spus, este vorba despre un tânăr elev. Iar unitatea de învățământ este, de asemenea, dotată cu camere de supraveghere video.

”Cerand in mod insistent sa mi se arate camerele de supraveghere pentru a ma convinge ca baiatul apare la scoala in intervalul orar 8:20-12:00, am fost complet ignorat, la video nu am avut acces nici in momentul de fata, iar intr-un final mi s-a spus de catre unul dintre inspectori, ca apare la un moment dat pe camerele de luat vederi din incinta clasei in intervalul orar 8:20-8:50 si mai apare ulterior in pauza, fapt ce se bate cap in cap cu declaratia directoarei scolii, care a sustinut, conform raspunsului nr.126880, cu tarie, ca acest copil apare pe camera atat in clasa, cat si pe coridor in intervalul orar 8:20-12:00.

Desi pe camerele de luat vederi apare ca cei doi suspecți, dintre care l-am recunoscut pe unul dintre aceștia, intra in bloc la ora 8:43 si ies 13 minute mai tarziu, ora nu corespundea cu realitatea, noi cerand verbal in mod repetat sa se sabileasca ora reala.

In tot acest timp, noi am sustinut, in zadar, faptul ca ora reala nu este cea care apare pe camerele de supraveghere. Politistii au spus intial ca diferenta este doar de 3 minute, ca ulterior diferenta sa ajunga la 35 de minute, desi sunt doi martori”, relatează păgubitul Ioan Lungu.

În urma multiplelor tergiversări, cazul său a fost adus în atenția deputatului Cornel Itu, care i-a predat personal sesizarea păgubiților, fostului șef al IPJ Cluj, Constantin Ilea.

Acum dosarul se află în atenția lui Mircea Rus. 

Iar conform răspunsului IPJ, dosarul se află în lucru, iar cercetările continuă.

Din câte se pare însă, cercetările Poliției clujene nu au ținut cont de suspiciunile păgubiților.

Iar imaginile de mai sus, plus alte secvențe video, nu sunt suficiente pentru organele de anchetă clujene.

Oricum, pe masa șefului IPJ Cluj se află un alt dosar, rămas nerezolvat. Dosar ce însumează și suficiente imagini. Este vorba de jaful de la Banca Transilvania din cartierul Dâmbul Rotund.

De ce sunt organele de anchetă depășite de situație? Să fie numele celor implicați în aceste jafuri prea grele, prea mari pentru a încăpea în filele unui dosar? Să fie aceștia „lucani” de care nu se poate atinge nimeni, nici măcar Poliția clujeană? 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *