Furtul din Gherla: un caz mușamalizat? Vinovații se plimbă în libertate, iar organele de anchetă se fac că nu știu nimic

A trecut mai bine de un an de la furtul din Gherla. Din casa unei familii cu trei copii au fost sustrași 160.000 de lei. Între timp au apărut imagini video cu presupușii hoți, dar aceste piste nu mai prezintă interes pentru organele de anchetă. Oricum, furtul și tâlhăria calificată ridică mari probleme Poliției clujene. În iunie 2018, o filială a Băncii Transilvania din cartierul Dâmbul Rotund era jefuită de suma de 20.000 de lei. Tâlhăria nu a durat mai mult de 4 minute – nepermis de mult, însă cu toate acestea, autorul jafului nu a fost identificat nici până în ziua de astăzi. Portretul robot al acestuia nu i-a ajutat pe polițiștii clujeni. După cum nici imaginile cu cei doi suspecți, în cazul jafului din Gherla, nu le-au fost de folos organelor de anchetă.

CITEȘTE ȘIJaf armat în Dâmbu Rotund UPDATE

FOTO Cum arată autorul jafului de la Banca Transilvania. Acesta este dat în urmărire generală încă de aseară

De bună seamă, ne putem întreba ce se întâmplă cu cercetările în acest caz? Sau cum investighează de fapt oamenii legii cazurile cu adevărat însemnate?

Zilnic sunt prezentate acțiunile întreprinse de oamenii legii în județul Cluj: cazuri mai mult sau mai puțin grave, rețineri pentru tulburarea ordinii publice, fapte antisociale și alte mizilicuri. 

E timpul să ne întrebăm de ce cazurile importante, precum cel din Gherla, din 12 decembrie 2017, au rămas nerezolvate?!

Iar o familie cu trei copii a rămas, în pragul Crăciunului, cu casa întoarsă pe dos și lipsită de resurse financiare. Cei doi suspecți au reușit, pe baza unei informații, să sustragă o sumă imensă, în valoare de 160.000 de lei. 

Nici după o lună de la incident, nici după ce apăruseră imaginile video, nici după un an acest caz nu a fost soluționat și a rămas un mister. Sau poate că nu. Poate că, în mod voit, făptașii nu au fost deranjați de oamenii legii – nici de cei din Gherla, nici de cei din Cluj-Napoca.

Desigur, polițiștii recomandă cetățenilor să nu păstreze în casă sume mari de bani, pentru că ulterior nu îi mai pot identifica pe hoți. Cel mai probabil.

Cum s-a întâmplat? 

În 12 decembrie 2017, într-o zi de marți, dintr-un apartament din Gherla s-au furat 160.000 de lei. După o lună, Poliția nu făcuse nimic. Chiar dacă apăruseră imagini de pe camerele de supraveghere cu doi bărbați, suspecți, pe care victima îi bănuia.

Spargerea a avut loc dimineața, într-un bloc din Cartierul Nou din Gherla. Hoții au știut ce caută și au pătruns în casa victimei, știind că proprietarii plecaseră de acasă. 

Chiar și după ce au văzut imaginile cu potențialii suspecți, agenții Poliției din Gherla nu au întocmit nici măcar un Proces Verbal de recunoaștere. Semn că nu recunosc pe nimeni.

”Din acel moment, după cum mărturisește păgubitul Ioan Lungu, și până în prezent am simțit și am văzut cum toate ușile mi se închid”.

Polițiștii din Gherla au promis că vor continua cercetările. Și... cam atât.

Mai precis, suspiciunile victimei nu au fost luate în considerare și au rămas niște bănuieli neverificate. Iar dacă au rămas neverificate, în timp, au devenit neîntemeiate. 

Ne putem întreba dacă un municipiu cu vreo 20.000 de locuitori, precum municipiul Gherla, este un capăt de lume? Dacă agenții de Poliție nu au o bază de date, un cerc de suspecți?

Acest caz nu a rămas, totuși, unul necunoscut: înalți demnitari clujeni și oameni cu epoleți au avut cunoștință despre acest jaf, în sensul în care ar fi trebuit să se implice prin toate mijloacele legale de care dispun pentru a-l soluționa.

Dar nu au făcut-o. Sau au operat cu jumătăți de măsură. 

După lungi insistențe, cazul a fost strămutat la Cluj.

În acel moment, domnul comisar Constantin Ilea - fost șef al Serviciului Secret al Ministerului de Interne, Secția Cluj - era șeful IPJ Cluj. La fel ca Ciprian Miron, Ilea nu a fost titular pe funcție, ci adjunct în executivul IPJ Cluj.

Păgubitul Ioan Lungu a încercat să obțină o audiență la șeful IPJ de atunci, Constantin Ilea.

Doar că, întâmplarea a făcut ca domnul comandant Ilea să fie plecat. Tocmai atunci. Fiind înștiințat cu privire la problema pe care trebuia să o rezolve. 

Cu acel prilej și din acel moment, victima a devenit și vinovată: pentru bănuielile pe care le are cu privire la potențialii suspecți, surprinși pe camerele de supraveghere video. Bănuieli ce nu au fost măcar verificate de către oamenii legii.

Sesizarea victimei a fost transmisă comandantului Constantin Ilea, inițial, în preajma sărbătorii Micii Uniri. Adică exact acum un an. Sub o formă sau alta, păgubiții au fost descurajați la Cluj să mai întreprindă ceva în acest sens. Și să renunțe la suspiciunile nefondate pe care le au. Rămase neverificate. 

Deocamdată, să rămânem cu atât. Vom reveni pe acest subiect, pentru a afla împreună cum s-au achitat de sarcinile legale pe care la au organele de anchetă, de ce partea vătămată a devenit și vinovată, iar cazul trenează de atâta timp. 

 

 

Adauga comentariu