Clujul profund, din cartiere, sau din unele zone semi-centrale rămâne ancorat în anii ’90, însă Consiliul local urmează să adopte o strategie digitală de dezvoltare a municipiului, proiect inițiat cu aproape un an în urmă.
CITEȘTE ȘI: Reabilitarea străzilor din zona Liceului Nicolae Bălcescu rămâne pentru la anul și la mulți ani
zona semi-centrală a Clujului, ianuarie 2022
La aproape un an de la anunțul privind elaborarea unei strategii digitale de dezvoltare a Clujului, consilierii locali vor adopta proiectul de hotărâre privind transformarea digitală a orașului.
„Se aprobă Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca, comform Anexei care face parte integrantă din din prezenta hotărâre”, se arată în proiectul ce va fi adoptat de consilierii locali.
În Aprilie 2021, la nivelul Primăriei Cluj-Napoca se înființa o nouă structură: Direcția Strategii de Informatizare, transformare digitală și inovare, în subordinea primarului municipiului Cluj-Napoca, având în structura organizatorică un număr de 18 posturi.
Astfel, în cel de-al doilea trimestru al anului trecut, pe lângă numărul total de 1164 directori, funcționari și personal contractual de la nivelul administrației locale, autoritățile înființau o structură cu încă 18 posturi.
CITEȘTE ȘI: Cu peste 1100 de angajați, Primăria Boc se digitalizează cu o nouă direcție și peste 20 de posturi în plus
Tot atunci, în Aprilie 2021, autoritățile anunțau elaborarea așa-numitei Strategii de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca ce are în vedere două scenarii posibile de implementare.
„Documentul are la bază o analiză temeinică și subliniază câteva priorități strategice cheie pentru transformarea digitală a orașului: centrarea pe cetățean, rolul esențial al educației și al educației digitale, prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele, interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date ș.a.m.d.”, explica edilul Emil Boc în ședința de lucru privind elaborarea strategiei digitale a Clujului.
După 9 luni de zile de la inițierea primelor demersuri, așa-numita strategie digitală ajunge pe masa Consiliului local.
CITEȘTE ȘI: O nouă strategie de dezvoltare digitală a Clujului: de la smart living la incluziune digitală
Strategia digitală a fost corelată și cu Planul Național de Redresare și Reziliență cu posibilitatea de modificare pe parcurs în funcție de modul de implementare a criteriilor și programelor cuprinse în PNRR.
Cluj-Napoca s-a inspirat din modelul estonian de digitalizare.
Strategia digitală a municipiului se bazează pe două scenarii aflate în analiză.
Coordonatorii așa-numitei strategii recomandă adoptarea Scenariului 1 din cele două propuse.
„Primăria Cluj-Napoca joacă un rol esențial în transformarea digitală a comunității”, notează coordonatorii Strategiei digitale.
Cele mai mari provocări pentru autoritățile locale sunt reprezentate de absența personalului calificat, dar și colaborarea inter-instituțională deficitară:
„Pentru primăria Cluj-Napoca cele mai importante obstacole sunt lipsa personalului calificat, dificultatea oferirii unui pachet salarial la nivelul pieței, organizarea și procedurile interne necorelate cu nevoile digitalizării, precum și interoperabilitatea inter-instituțională deficitară”, se arată în Strategia de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca.
Scenariul 1
Un prim scenariu este cel în care autoritatea locală alege să investească în continuare în proiectele necesare trecerii la următorul nivel de digitalizare, cu o arie de acoperire care include aici cel puțin zona metropolitană, dacă nu întreg județul.
Un astfel de proiect necesită acțiuni concertate ale unui număr mult mai mare de instituții publice locale, deconcentrate și descentralizate, plus eventuali actori privați.
Cooperarea poate fi complicată de probleme manageriale, legislative, tehnice, financiare și de resurse umane, plus probabilitatea ca unele proiecte să fie imposibil de realizat la nivel local.
Aceste acțiuni se pot realiza cu speranța că standardele și soluțiile folosite la Cluj vor fi apoi adoptate sau vor putea fi integrate într-un viitor ecosistem național coerent.
Preluarea pe scară largă nu este în niciun fel garantată, cu toată influența pe care Cluj-Napoca o are în acest domeniu (în esență, Cluj-Napoca singur nu își poate impune soluțiile la nivel național). Din acest motiv există posibilitatea ca o parte importantă a investițiilor realizate să nu poată fi folosite la potențialul lor real.
Scenariul 2
Un alt scenariu se referă la concentrarea pe serviciile pe care le poate oferi Primăria independent de celelalte instituții publice locale sau naționale, în ideea creșterii calității acestor servicii pe cât posibil, în speranța că cerințele preliminare necesare unui ecosistem național de e-guvernare vor fi create relativ rapid de la nivel central (acest lucru ar duce la posibilitatea digitalizării accelerate și la nivel local).
Această strategie are avantajul de a fi mai puțin riscantă (în esență se așteaptă avansul digitalizării la nivel național), dar nu ajută la avansul real al orașului către transformarea digitală pe care cei mai importanți actori din comunitate au declarat în repetate rânduri că și-o doresc. De asemenea, nu există momentan nicio garanție că administrația centrală are resursele sau voința politică pentru crearea acestor piloni esențiali.
„Recomandăm adoptarea unei strategii care să încerce implementarea primului scenariu, cu toate riscurile prezentate mai sus”, arată coordonatorii documentului.
Strategia de transformare digitală a municipiului poate fi consultată AICI.
Municipiul Cluj-Napoca a mai beneficiat de o strategie amplă de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, însă prea puține dintre obiectivele incluse au prins contur.