Beneficii de LUX, incredibile, pentru angajații Autorității pentru Digitalizarea României, condusă de clujeanul Sabin Sărmaș

Beneficii de lux pentru bugetari: Bonusuri de Crăciun și Paște, ajutor de căsătorie, prime de 1 iunie și 8 martie, bani pentru lentile speciale în vederea lucrului la calculator. Detaliile au ieșit la iveală după ce mai mulți angajați ai Autorității pentru Digitalizare au fost concediați după plecarea PSD de la putere.

ADR este condusă de clujeanul Sabin Sărmaș. El a fost numit în funcția de președinte al ADR, cu rang de secretar de stat, în decembrie 2019.

Citește și:

Sabin Sărmaș a fost numit secretar de stat. Cine l-a înlocuit în Consiliul Local Cluj-Napoca

Sabin Sărmaș a fost consilier local în mandatele 2012 – 2016 și 2016 – 2020 (o perioadă de trei ani), înainte să preia conducerea ADR. La alegerile parlamentare din decembrie 2020 a câștigat un mandat de deputat pe listele PNL.

Citește și:

Cine sunt, cu ce se ocupă și ce avere au cei PATRU LIBERALI care vor reprezenta Clujul în Camera Deputaților în perioada 2020 - 2024

Șase dintre cei zece angajați ai Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) care au fost concediați în ianuarie anul acesta au contestat legalitatea deciziilor în instanță și au obținut, în septembrie, reîncadrarea pe posturi, ADR atacând sentința cu apel. În timpul procesului, reclamanții au acuzat faptul că au fost dați afară pe motive politice. Procesul a scos la iveală detalii legate de multiplele beneficii ale angajaților de la ADR: bonusuri de Crăciun și Paște, ajutor de căsătorie, de înmormântare, primă de 1 iunie, de 8 martie sau pentru achiziția de lentile antireflex în vederea lucrului la calculator, scrie g4media.ro.

În acțiunea de chemare în judecată, cei șase au susținut că au fost angajați ”în urma unor concursuri de ocupare posturilor vacante în cadrul agenției, în perioada guvernării PSD, iar conform declarațiilor publice făcute de Guvernul PNL, aceștia au urmărit să depesedizeze administrația publică. (…) în data de 22.01.2020, după un calendar prestabilit și neadus la cunoștința reclamanților, prin decizie politică, explicată verbal câtorva dintre salariații care au cerut întrevedere, s-a hotărât concedierea celor 10 salariați aflați în perioadă de probă, respectiv o parte din reclamanții din prezenta cauză.”

Angajații din acest proces, care ocupau posturi de juriști și de expert evaluare-examinare, au explicat că aveau contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, cu perioade de probă de 90 de zile. Cu toate acestea, ei au afirmat că, în cazul lor, s-a comis un abuz de drept prin aceste disponibilizări și au adus ca argument și faptul că, deși angajatorul nu le-a mai dorit serviciile, le-a dat scrisori de recomandare în care erau lăudați pentru aptitudinile lor.

ADR, care a fost înființată în acest an și a preluat activitatea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României s-a apărat spunând că motivațiile politice ”sunt doar simple susțineri fără ca aceștia să precizeze care este acel calendar prestabilit și de către cine a fost stabilit, care ar fi decizia politică și care este persoana cu care au avut întrevederea care le-a dat explicații verbale și ce anume li s-a comunicat.”

ADR a precizat că legea dă dreptul angajatorului sa nu își motiveze decizia de încetare a unui contract individual de muncă. Citat ca martor, vicepreședintele ADR la momentul luării deciziilor a explicat că, în acea perioadă, exista proiectul unei organigrame care prevedea reducerea unor posturi, iar disponibilizările celor șase au fost luate ”preventiv”, inclusiv pentru a evita prejudicierea statului, având în vedere plățile compensatorii prevăzute în cazul concedierii – în această ultimă situație, Contractul Colectiv de Muncă prevedea plata a 10 salarii compensatorii. El a recunoscut că ”nu a existat un proces formal de evaluare profesională, la nivel informal existând anumite discuții cu șefii de structuri în care li s-a comunicat că se dorește realizarea respectivelor disponibilizări”.

Judecătorul a concluzionat că ”deciziile contestate nu au fost emise ca urmare a evaluării aptitudinilor profesionale ale acestora, ci au avut ca rațiune micșorarea schemei de personal preventiv, prevenirea plății de salarii compensatorii în cazul concedierii și menținerea în funcție a angajaților cu vechime mai mare. (…) Astfel, fiind utilizată posibilitatea legală de a emite decizii de încetare a raporturilor de muncă în perioada de probă fără motivare, pârâtă a golit de sens rațiunea juridică a perioadei de probă, dispunând încetarea raporturilor de muncă ale reclamanților, pe baza unor motive care nu legătură cu aptitudinile profesionale ale acestora.” Prin urmare, socotind măsura ADR drept ”abuz de drept”, magistratul a decis reangajarea tuturor celor șase, cu obligația de a le fi plătite drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de la data încetării raporturilor de munca și până la efectiva reintegrare a acestora pe posturi.

De asemenea, Tribunalul a mai decis ca reclamanții, după caz, să primească, aferent perioadei cât nu au lucrat, bonus cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun/Paște (1.000 lei net), vouchere de vacanță (1.450 lei), bonus de 8 martie (150 lei net), ajutor pentru căsătorie (1.000 lei net), ajutor de înmormântare (1.000 lei net), bonus de 1 Iunie (150 de lei net).

Cu aceeași ocazie, din dosar a mai reieșit că, în Contractul Colectiv de Muncă de la ADR, mai figurează obligația angajatorului de a plăti salariaților ”contravaloare lentile antireflex pentru lucru la monitor în valoare de 400 lei net”.

Adauga comentariu