In aceasta luna, Academia Romane, filiala Cluj desfasoara un proiect prin care civilizatia celtica din Transilvania va fi cercetata prin metode inovative, mai putin utilizate la noi. Intre acestea, imortalizarea din avion a unor zone in care au fost descoperite necropole ale celtilor si cautarea altora noi. Specialistii vor mai efectua analize geofizice, chiar si datari cu faimosul C14, precum si mineralogice.
Proiectul se numeste “Metode alternative in cercetarea si interpretarea necropolelor in a doua epoca a fierului in Transilvania” si este un grant individual de cercetare, in care în mod direct este implicat mentorul Aurel Rustoiu si directorul de proiect Sandor Berecki. Pentru toate cele patru metode aplicate in cadrul proiectului vor fi contractate si alte institutii si firme.
“Scopul este de a intelege mai bine unele aspecte ale civilizatiei celtice din Transilvania. Aerofotografierea ne va arata unde sunt amplasate aceste necropole, care este relatia lor cu mediul inconjurator si, de asemenea, pot fi identificate noi morminte in cadrul lor prin fotografiere aeriana”, a precizat Berecki.
Partea de geofizica a cercetarii isi propune identificarea mormintelor din cadrul necropolelor, amplasarea, organizarea interioara a lor, identificarea entitatilor interne, elaborarea unor reflectii asupra comunitatii si identitatii comunitatilor celtice din Transilvania si compararea cu alte regiuni ale Europei.
Specialistii institutiei clujene vor face analize cu C14 pentru ceea ce Berecki numeste “datarea absoluta a complexelor arheologice (morminte), sapate recent sau in deceniile trecute (anii 70)”.
De asemenea, analizele mineralogice cuprinse in proiect vor scoate la iveala aspecte legate de tehnica in care celtii isi confectionau ceramica, de la modul in care preparau degresanti la temperatura de ardere si evolutia acestora in timp si spatiu in Transilvania. Vor fi studiate in acest sens situri din judetele Mures, Bistrita-Nasaud si Arad.
“Pentru efectuarea fotografiilor aeriene este nevoie de un avion ultrausor cu pilot foarte priceput in manevrarea acestuia. In anii precedenti au fost utilizate in cadrul proiectului de colaborare sus amintit doua avioane. Acestea sunt modelul CTSW, cu doua locuri (pilot si fotograf), aripa superioara (pentru a nu deranja la fotografiere), cu geam lateral glisant la pasager pentru efectuarea fotografierii aeriene. Din punct de vedere metodologic, aceasta metoda de cercetare arheologica inseamna observarea aeriana, in special pe terenurile agricole, a urmelor umane pe baza diferentelor de crestere a vegetatiei.
Vizibilitatea siturilor arheologice este influentata de tipul solului, al vegetatiei si de clima. In perioada de vara, deficitul de umiditate al solului rezulta cresterea inegalaa culturilor (in special a cerealelor): unde solul este mai tare (drumuri antice, fundatii de piatra vegetatia se usca prematur sau creste mai putin in inaltime, pe cand acolo, unde solul este mai moale (gropi, santuri) vegetatia are acces mai mare la umiditate decat mediul inconjurator si creste mai inalt, se maturizeaza mai lent”, detaliaza specialistul rostul avionului in proiect.
La final, se doreste realizarea unei documentari aeriene a siturilor celtice din Transilvania a caror locatie este bine cunoscuta. Cu acest prilej, specialistii si-a propus sa identifice noi situri arheologice din toate epocile.
Mai mult, cercetatorii de la Academia Romana, filiala Cluj, doresc ca metodele folosite in proiect sa faciliteze cercetarea de teren a necropolelor celtice prin identificarea prin metode non invazive a mormintelor. E vorba de situri sapate partial, unde restul mormintelor pot fi identificate prin aceasta metoda, astfel arheologul stie exact unde sa sape.
Interesul lui Sandor Berecki fata de civilizatia celtica a inceput din studentie, cand invata la Universitatea “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca si aprofunda aspectele locale ale acesteia. A continuat sa citeasca despre celtii din Transilvania si la Muzeul Judetean Mures, unde lucreaza, precum si in cadrul studiilor de masterat la Universitatea “1 Decembrie” din Alba Iulia sau la doctorat, la UBB. Au rezultat articole si studii publicate in volume de studii si anuare.
Intre timp, am fost interesat si de metode alternative de cercetare, cum este geomagnetismul. Am avut sansa de a participa anul acesta la masuratori de acest gen in Franta, in celebrul sit de la Bibracte.
Am organizat asemenea cercetari si in situri din Romania, printre care tumuli de la Bezid (din pacate cu rezultate negative pana acum) sau asezarea dacica de la Sangeorgiu de Mures.
“Aerofotografierea este o alta ramura care m-a fascinat, iar din 2009 am avut sansa de a incepe o colaborare pe termen lung cu Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta, mai exact cu Zoltan Czajlik. Ulterior, acestei colaborari i s-a alaturat si MNUAI. Rezultatele acestei colaborari au fost prezentate la simpozioane nationale si internationale si publicate in repetate randuri in revista Marisia, Apulum, dar si intr-un catalog (aici şi aici).
O alta experienta de „arheologie interdisciplinara” am avut prin colaborarea cu catedra de Geologie din cadrul UBB, unde am efectuat sectiuni subtiri pe ceramica din inventarul unor morminte din epoca bronzului descoperite la Ludus.
Astfel, pe baza experientei acumulate prin aceste colaborari cu stiintele „auxiliare” arheologiei am considerat oportuna implementarea unui proiect de cercetare prin care aceste metode (la care se mai adauga datarea prin carbon 14) sa fie axate pe epoca care m-a fascinat din studentie, anume civilizatia celtica. De aceea proiectul se intituleaza Metode alternative în cercetarea si interpretarea necropolelor din a doua epoca a fierului din Transilvania”, a justificat cercetatorul.
Proiectul are finantare pentru perioada 1 mai 2013 – 30 aprilie 2015. Rezultatele vor fi publicate pe parcurs, vor fi prezentate la simpozioane stiintifice nationale si internationale. La finalizarea proiectului rezultatele ar putea fi publicate si intr-un volum. Pana atunci, datele vor fi postate aici.