Presa medicala internationala este entuziasmata in aceste zile de atestarea unei activitati electrice a creierului care nu a mai fost cunoscuta, aflata dincolo de linia izoelectrica, asociata pana acum mortii cerebrale si sfarsitului. Descoperirea s-a facut intr-o clinica din Cluj. Medicul neurolog Bogdan Florea a dezvaluit pentru Ziar de Cluj povestea demna de un scenariu de Hollywood a atingerii unei noi frontiere in domeniu.
Medicul primar neurolog Bogdan Florea isi primeste pacientii intr-un cabinet dotat ca in filmele SF, in care daca inchizi geamul nu mai ai nici semnal la telefon. Bine dispus, amabil, specialistul isi spune povestea cu un vocabular de profesor de romana si entuziasm de erou american. Este cercetator la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu”, la Institutul de Cercetare Imogen, si, cu peste 20 de ani in urma a venit la studii tocmai din Suceava, atras de scoala medicala de aici.
“Am ales neurologia pentru ca e matematica.E un domeniu care iti dezvolta modul de gandire, e stiinta care genereaza cele mai multe sinapse”, isi explica el alegerea specializarii.
Cercetarile asupra pacientilor in coma au dus si la descoperirea care poate revolutiona ceea ce se cunoaste despre creier. Mai exact, a scos la iveala ca in creierul unor pacienti in coma, in anumite conditii se inregistreaza o activitate electrica despre care nu se stia pana acum.
Specialistul clujean practica neurofiziologia, a studiat mult cazuri de epilepsie este domeniul sau de activitate, alaturi de EMG si potentiale evocate. Este vorba de electroencefalograma – inregistrarea potentialelor electrice ale activitatii spontane a neuronilor corticali, cu ajutorul electrozilor aplicati pe scalp si de electromiografie, care este inregistrarea activitatii electrice a muschilor.
“Fac uneori inregistrari la pacientii comatosi. Multora le este frica de come. Nu sunt un domeniu apetisant pentru medici, pentru ca nu sunt prea multe de spus. Indiferent de etiologie, ca pacientul e lovit, intoxicat sau a avut vreun atac, coma e cam aceeasi dar are tot felul de manifestari. Exista o singura analiza la indemana care ne spune cum functioneaza creierul si asta este electroencefalograma – EEG. Suntem niste fericiti pentru ca traim intr-un oras, intr-o zona in care oamenii si medicii se respecta si colaboreaza. Am ajuns in acest fel sa fac inregistrari la pacienti de la Terapie Intensiva, pentru depistarea etiologiei”, relateaza medicul.
In anii de pregatire, studentilor medicinisti li se prezinta atlase si manual cu tipare pe care lerememoreaza aproape fotografic si apoi se bucura sa le redescopere la pacienti. Pentru doctorul Florea aceasta a fost doar primul pas, pentru ca a ajuns in situatia sa inregistreze o activitate nemaiintalnita si a avut, dupa cum marturiseste, curajul sa se mire.
Totul a inceput in 2011, la Clinica de Chirurgie 1, in sectia profesorului Natalia Hagau, in timpul unei inregistrari EEG la un pacient de aproximativ 40 de ani aflat intr-o coma foarte profunda, in urma unui stop cardiorespirator. Fusese resuscitat, se afla de doua luni in coma si facea crize epileptice pentru care i se administrau medicamente. Analiza indica o asa-numita linie izo-electrica despre care pana atunci s-a crezut ca este capatul drumului.
“In cazul inimii, linia aceea e sfarsitul calatoriei si credeam ca este la fel si la creier. I-am facut pacientului o inregistrare EEG in care aparea o activitate electrica nemaiintalnita, la intervale de cateva secunde , la sfarsitul carora avea avea legatura cu un anumit tip de sughit al pacientului”, povesteste Florea.
Protocolul EEG in Procedura de declarare a mortii cerebrale implica inregistrarea liniei izolelectrice de 30 de minute. Apoi, dupa 6 ore, alta linie izoelectrica de 30 de minute.
“La pacientul acesta apareau doar acele semnale electrice la fiecare 15-20 de minute, pe fondul unei linii izoelectrice. Am stat noaptea tarziu, am venit a doua zi, a treia zi si eram necajit ca nu reusesc sa inregistrez acele 30 de minute de linie izoelectrica neintrerupta. Nici nu aveam cum, pentru ca nu era moarte cerebrala”, isi aminteste neurologul.
Reducerea medicatiei omului a dus la un EEG mai bun, activitatea electrica a creierului s-a ameliorat. Fara sa iasa din coma. Ulterior, pacientul a decedat din cauza unor complicatii medicale, a unei infectii.
Studierea acestui caz a fost insa punctul de plecare a unui protocol de studiu efectuat la Universitatea din Montreal, mai exact in laboratorul de neuro-fiziologie condus de profesorul brasovean Florin Amzica, cel mai mare specialist in neurofiziologia comei din lume. Alaturi de un alt specialist, Daniel Kroeger, care in prezent studiaza la Harvard, profesorul de la Montreal a studiat pe animale in coma fenomenul relatat de Florea.
“La doze foarte mari de anestezice, a inregistrat acelasi tip de activitate la 100% din animalele studiate. Eu recunosteam ca nu am reusit sa inregistrez un EEG corect, din cauza unor interferente, credeam ca au fost artefacte electrice de la aparatele vecine, iar la Montreal s-a confirmat ca am descoperit un semnal nou. Profesorul Amzica a spus ca de mult asteapta o asa inregistrare, un nou tip de activitate pe care l-am numit niu complex. A fost dovada suprema! ”, se entuziasmeaza specialistul.
La sfatul specialistului de la Montreal, Bogdan Florea s-a intors in sectia de Terapie Intensiva de la Cluj si a continuat sa inregistreze si sa studieze fenomenul.
“Atunci mi-am dat seama ca noi ne aflam adanc sub linia izoelectrica si ca reducerea medicatiei ne-a adus deasupra ei”, precizeaza clujeanul.
In stare de luciditate, cortexul, structura care inveleste creierul, primeste toate informatiile si ia toate deciziile. Pe masura ce scade starea de veghe, de vigilenta fie prin somn, fie sub anestezie sau coma, cortexul pierde din autoritate, iar structuri subcorticale, arhaice, reusesc sa isi impuna vocea si sa stimuleze cumva cortexul. Din hipocamp se “aud” vocile unor neuroni care se manifesta prin unde bifazice care sunt, practic, starea de niu complex. Aceasta se manifesta doar in anumite conjuncturi favorabile, in primul rand pastrarea circulatiei cerebrale. Linia izoelectrica nu inseamna ca neuronii corticali sunt morti, ci ca pot fi doar silentiosi.
Cercetarile sunt continuate in laboratorul din Montreal, singurul din lume in care se fac asemenea inregistrari pe animale vii, cu asa-numitii electrozi parenchimatosi.
In 18 septembrie specialistii din Canada si revista PLOS, publicatia cu cea mai mare expunere in format electronic din lume, au emis un comunicat de presa in care anuntau descoperirea si de atunci totul a explodat.
“Sunt fericit ca din trei autori ai studiului – profesorul Amzica, Kroeger si cu mine – doi sunt de origine romana si unul e la Cluj. Daca pe viitor vom gasi parghiile de colaborare corecte, viitorul ne apartine”, a spus Florea.
La ce ar putea fi utila descoperirea?
“E prematur sa definim valente terapeutice. Vad oportunitati in studiul memoriei si invatarii si vad mari oportunitati in neuroplasticitate. Ar putea fi util in cazul pacientilor in coma, putem verifica daca mai au functionalitate corticala, daca neuronii sunt doar silentiosi sau pierduti iremediabil. Unii au interpretat ca e o dovada ca sufletul sta undeva acolo. Nu stiu ce sa spun, doar timpul ne va dovedi”, raspunde medicul.
De-a lungul carierei sale in spitalele clujene, neurologul a avut ocazia sa vada si pacienti care se trezeau din coma cu asa-numitele amintiri din viata de dincolo.
“Eu cred in viata de dincolo. Medicii au o mare problema: nu accepta prea usor ceea ce nu vad si nu stiu ei”, rezuma el.
“Ma intreaba lumea daca exista viata dupa moarte, daca au fost deconectati oameni pe nedrept. Nu se poate specula asa ceva. Pacientul despre care am vorbit nu se afla in moarte cerebrala, iar starea de niu complex poate fi atinsa doar daca neuronii supravietuiesc. Sunt doua situatii care se exclud. In plus, determinarea mortii cerebrale se face dupa criterii foarte stricte, alaturi de o baterie de teste.
Nu stim inca daca ce am decoperit e benefic, eu intuiesc ca da. Aceasta stare electrica noua, niu complex, se intampla ca o inversare a fiziologiei creierului, cand structuri subcorticale – hipocamp – impun cortexului cerebral un tip de activitate care in starea de veghe este ignorata. In fata unei descoperiri care schimba dogme, e nemaipomenit daca ii gasesti valori terapeutice si poti ajuta oameni.”, spune neurologul.