Fara cei peste 80.000 de studenti, Clujul nu ar semana deloc cu ceea ce este acum. Ar fi un oras sterp, fara culoare si mult mai sarac. O analiza Ziar de Cluj releva faptul ca numarul studentilor s-a triplat cel putin, in ultimii 20 de ani. De la un maxim de peste 100.000 de tineri studenti, am ajuns la o medie de 80.000. Ce inseamna aceasta? Un venit anual de 400 de milioane de euro, bani care intra in vistieria universitatilor, in conturile companiilor de servicii ori in firmele de IT. Un castig real, palpabil pentru Cluj. Totusi, analistii mai arata ca ce e mult nu e neaparat si de calitate: in ultimii ani, masa studentilor mediocri s-a ingrosat substantial.
Cifrele privind evolutia numarului de studenti la cele mai importante universitati clujene – Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca – arata o triplare a studentilor in ultimii 20 de ani. Intervalul 1993-2003-2013 a fost analizat de sociologi, profesori si economisti. Datele au fost furnizate de universitati, pe baza unor statistici actualizate la zi.
UBB: In ’93 erau 12.000, in 2013 sunt 40.000
Astfel, la Universitatea Babes-Bolyai, in 1993 au fost inscrisi 12.247 de studenti. Zece ani mai tarziu, in 2003, UBB Cluj a avut 38.048 de studenti, dintre care 9012 in regim cu taxa si 29.072 in regim bugetar. Anul acesta, la Universitatea Babes-Bolyai sunt inscrisi 40.207 de studenti, dintre care 16.472 in regim cu taxa si 23.735 in regim bugetar.
USAMV: De la 1800 in ’93 la 5.500 in 2013
La Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj, in 1993 studiau doar 1.801 studenti. Dintre acestia, mare parte dintre ei studiau la regim bugetar – 1.705, iar 96 la regim cu taxa. Zece ani mai tarziu, in 2003, segmentele bugetar si cel cu taxa s-a echilibrat. Atunci studiau 3.240 de studenti la Buget si 2.985 la Taxa. Numarul de studenti inscrisi in anul 2013 la USAMV a fost de 4.557 la regim bugetar si de 1.529 la regim cu taxa.
UTCN: 5.000 in ’93 si 15.000 in prezent
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca avea, in 1993, un numar de 5.250 de studenti. In 2003, numarul aproape ca s-a dublat, ajungand la 9.800 de studenti. Evolutia a fost ascendenta si pentru Universitatea Tehnica in ultimii zece ani in ceea ce priveste numarul de studenti. Astfel, in 2013, pentru centrul universitar Cluj-Napoca, institutia are inscrisi 14.500 de studenti.
A crescut populatia, a crescut si numarul de studenti
Cifrele prezentate mai sus indica o triplare a numarului de studenti in ultimii 20 de ani. Totusi, potrivit sociologului Eugen Baican, cea mai mare cifra de scolarizare s-a inregistrat in intervalul 2008-2010. Atunci, UBB Cluj a ajuns la un maxim de 54.500 de studenti inscrisi intr-un an de invatamant.
In opinia sociologului, factorul demografic este cel care a influentat numarul crescator de studenti in ultimii 20 de ani.
“Cifrele nu sunt lineare, cum spuneam cea mai mare cifra de scolarizare la UBB a fost de 54.500 de studenti. In prezent, se inregistreaza un anume regres. In acest moment, in Cluj-Napoca sunt peste 80.000 de studenti in cele sase universitati de stat, la care se adauga cele private. Apoi, s-a produs o aliniere a comportamentului scolar din Romania cu cel din tarile vestice, unde tot mai multi absolventi de liceu ajung la facultate”.
In al treilea rand, crede sociologul Eugen Baican, asistam la o devalorizare sociala a scolii, pe care criza economica a accentuat-o. “Dificultatile economice nu mai fac studiile universitare atat de atractive”, spune profesorul de Sociologie.
Mai multi si mai slab pregatiti
In opinia economistului Iosif Pop, ce e mult nu inseamna intotdeauna si ca este bun.
“Acum nu vorbim de putini si buni, ci de multi si nu conteaza”, spune acesta. Explicatia lui Iosif Pop vine pe seama scaderii calitatii invatamantului si a disparitiei persoanelor calificate in anumite meserii. “Economic, este benefic pentru Cluj sa aiba atat de multi studenti. Totusi, nu ne putem limita la aceasta gandire. Per total nu este un castig. In intervalul celor 3-4 ani de studii, acesti oameni nu lucreaza nimic, este o forta de munca irosita. Tendinta nu poate continua: ne vom intoarce spre meserii, vom avea copii mai putini, vom constata ca, avand diploma, nu avem neaparat si un loc de munca”, este de parere economistul Iosif Pop.
Totusi, profesorul Eugen Baican considera ca aceasta teorie vine dintr-o inertie de gandire pre-decembrista. “Nicaieri in lume, exceptand statele comuniste, universitatea nu iti asigura un loc de munca”, spune Baican.
In viziunea profesorului universitar Ioan Hosu, calitatea studentului nu a scazut in ultimii ani, insa a crescut numarul celor mai slab pregatiti.
“Majoritatea colegilor mei din universitate ar spune ca, intr-adevar, calitatea studentului a scazut. Eu nu as spune acest lucru. Si in urma cu 12-15 ani procentul celor buni si foarte buni era acelasi, in jur de 20% din marea masa. Asta insemna ca atunci aveai 6-7 studenti buni si foarte buni intr-un an. Acum ai 20 din 100. Asta inseamna ca a crescut masa celor cu care este mai greu de lucrat, acea masa care creeaza deceptii si frustrari”, arata Ioan Hosu, care este profesor universitar la Universitatea Babes-Bolyai din 1997.
A cui este vina? In primul rand a sistemului, crede Hosu.
“Tinerii vin cu un alt profil format in liceu, nu mai stiu si chimie, si istorie, si matematica. Instabilitatea sistemului de invatamant din ultimii ani i-a schimbat. Nu au avut timp sa isi formeze o baza, sunt bulversati intre strategiile de reformare a Guvernului privind invatamantul. Apoi. mai exista si o modificare, la nivel de individ, a prestatiilor sociale. Sunt alte valori, cartea a fost inlocuita de de tehnologie”, mai arata Ioan Hosu.
Studentii pun Clujul pe harta
In medie, un student cheltuie pe an 5.000 de euro, apreciaza economistul Iosif Pop. Asta inseamna pentru Cluj un venit substantial adus de cei 80.000 de studenti. La un simplu calcul, sunt 400 de milioane de euro cheltuiti intr-un an de studentii din Cluj.
“Scoateti universitatile din oras si vedeti cu ce ramane peisajul clujean. Adevarul este ca, fara universitati, nu avem nimic. Este cam totul pentru Cluj. In lipsa acestei activitati, Clujul nu arata bine deloc. Resursa umana este cea care tine acest oras pe harta”, spune Ioan Hosu.
Si sociologul Eugen Baican este de aceeasi parere: “studentii reprezinta cea mai importanta industrie a Clujului. Ei tin sectoarele de servicii, IT, arte creative, cultura si multe altele in spate”, spune acesta.
Previziuni: numarul studentilor nu va scadea sub 70.000 pe an la Cluj
In Cluj cel putin, numarul studentilor nu va scadea sub 70.000 in urmatorii zece ani, in ciuda tendintei de scadere a numarului populatiei. In viziunea sociologului Eugen Baican, scaderea numarului de studenti nu va fi abrupta la Cluj-Napoca. In schimb, ar putea disparea universitatile din orasele mici.