20 de nepoti de-ai Luciei Mihu, ultima proprietara a Casei Tataru, considerata printre cele mai scumpe vile din Cluj-Napoca, cu un pret afisat de vanzare de 2,2 milioane de euro, se lupta in instanta pentru imensa mostenire. Prin testament, averea a fost lasata unei singure nepoate de sora, Narcisa Kelemen, procuror DIICOT. Ceilalti 19 contesta acum veridicitatea documentului si conditiile in care acesta a fost semnat. Cititi povestea unei case-monument pentru care se bate in instanta o familie de procurori influenti cu restul rudelor defunctei. Miza: banii proveniti din tranzactia imobiliara.
Lucia Mihu, ultima proprietara a Casei Tataru, vila din cartierul Gruia proiectata de celebul arhitect italian Gio Ponti, a decedat in urma cu sase saptamani. Nici nu au apucat sa se usuce florile de pe mormant, ca urmasii in viata s-au actionat deja in judecata din cauza averii lasate de femeie. De o parte a baricadei este mostenitoarea prin testament, Narcisa Kelemen, procuror DIICOT delegata la Structura Centrala. Aceasta, alaturi de sotul ei, Robert Kelemen, la randul lui procuror DNA in Structura Centrala, se lupta in instanta cu alti sase nepoti de frati de-ai Luciei Mihu.
Ceilalti nepoti considera ca au si ei dreptul la o parte din avere. Lupta este cu atat mai crancena cu cat exista deja oferte pentru cumpararea vilei. Cearta din interiorul familiei a ajuns pana acolo incat la finalul lunii trecute, in 26 aprilie, cu ocazia slujbei de parastas, nepotii au facut scandal intr-o biserica din centrul Clujului.
Testamentul
Narcisa Kelemen este, conform testamentului lasat de Lucia Mihu, singurul mostenitor al averii, care include casa si terenul aferent. Proprietatea are un pret de vanzare care, pe site-urile de imobiliare, porneste de la 2,2 milioane de euro. Casa situata la intersectia strazilor C.A. Rosetti si Rahovei are 16 camere, o suprafata utila de 600 de metri patrati, cinci bai, patru balcoane si patru terase si o bucatarie. Aferent, un teren generos de 5.400 de metri patrati.
Actul in sine face obiectul unui proces aflat pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca in care ceilalti nepoti din familie isi revendica, la randul lor, partea din mostenire. Cum a ajuns procuroarea in posesia celei mai scumpe vile din Cluj povestesc rudele ei, care pun la indoiala legalitatea si veridicitatea actului.
Primul semn de intrebare pe care il ridica ceilalti verisori este modul in care a fost semnat testamentul, in prezenta a doi martori “indoielnici”, spun rudele.
Lucia Mihu i-a lasat averea nepoatei sale de sora, semnand actul de mostenire in august 2012, la doar doua luni dupa ce suferise o interventie chirurgicala cardiologica.
Testamentul a fost legalizat de catre notarul public Tony Horacius Gorun, care s-a deplasat la locuinta clujencei.
Apoi, mai spun rudele, familia Kelemen si-a “adus” doi martori la semnarea testamentului: Ileana Deleanu, din Cluj-Napoca, fost administrator al SC Stail Import Export SRL si care are mai multe procese pe rol, fiind cercetata pentru inselaciune. Aceasta are si cateva plangeri pentru netrimitere in judecata din partea procurorilor.
Al doilea martor este un anume Alexandru Pisica, din Craiova.
“Nu stie nimeni cine este acest domn Pisica, cert este ca e din acelasi oras ca si sotul Narcisei, procurorul Robert Kelemen”, puncteaza una dintre rudele care au pornit procesul.
Legat de semnarea testamentului, notarul Tony Horacius Gorun spune ca actul este redactat si autentificat de biroul notarial, in baza Codului Civil.
“Am instrumentat cauza succesorala care nu a avut mostenitori rezervatari, iar doamna Mihu a lasat testamentul autentic, in baza caruia s-a transmis masa succesorala la beneficiarul testamentar. Apoi s-a facut succesiunea si s-a eliberat un certificat de legatar in baza acelui testament. De aici, discutiile trebuie sa se raporteze la instanta. Legat de martori, noul Cod Civil spune ca, la autentficarea testamentului, notarul public poate pune in vedere ca ar trebui sa existe martori asistenti. In acest caz, cei doi martori au fost propusi de catre doamna Mihu”, spune notarul public.
Procesul
Cert este ca, dupa decesul Luciei Mihu, s-a aflat ca este un singur mostenitor al casei: Narcisa Kelemen. Celelalte rude se simt neindreptatite si sustin ca aceasta nepoata nu era mai apropiata de matusa ei decat ceilalti nepoti. Mai mult, procuroarea locuieste la Bucuresti de 10 ani, astfel ca relatiile cu matusa Lucia Mihu s-ar fi racit. Cu toate acestea, aceleasi rude sustin ca Narcisa Kelemen a dus-o pe decedata sa locuiasca cu ea la Bucuresti in ultimele luni de viata. In plus, nici verisorii care acum isi vor partea din mostenire nu au vizitat-o pe Lucia Mihu prea mult.
Verisorii, mare parte dintre ei din Cluj, au deschis un proces la Judecatoria Cluj-Napoca, in 10 aprilie. Reclamanti sunt sase dintre ei: Monica Chindris, Crenguta Mariana Felecan, Monica Daniela Tulbure, Aurora-Maria Moldovan, Maria Mihali si Vasile Bondor. Rudele sustin, insa, ca reprezinta interesele tuturor celor 19 nepoti ai Luciei Mihu in acest proces.
Obiectul dosarului este “succesiune”, iar parat este procurorul Narcisa Kelemen (fosta Danes).
Scandalul
Animozitatile dintre nepotii decedatei Mihu sunt atat de mari, incat nu au dorit sa se intalneasca nici macar la slujba de parastas, care s-a desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute, vineri, la Biserica “Schimbarea la Fata” de pe bulevardul Eroilor.
Pe de o parte, cei 19 verisori din tabara “nemostenitoare” sustin ca slujba a fost programata, de fapt, sambata, si ca ei nu au fost anuntati de schimbarea datei. Cu toate acestea, au aflat si au decis sa participe la parastas.
La finalul slujbei, in holul bisericii, intre procurorul Robert Kelemen si cativa dintre nepoti au avut loc discutii aprinse, deloc potrivite pentru lacasul de cult (dupa cum se poate vedea in fotografii). Asta, pentru ca Narcisa Kelemen a plecat imediat dupa comemorare. Reporterii Ziar de Cluj au incercat sa afle si punctul de vedere al doamnei procuror, insa aceasta a refuzat orice fel de dialog. “Nu avem ce discuta, sa nu ma mai contactati niciodata”, a spus Narcisa Kelemen.
Dupa plecarea ei, rudele nu s-au sfiit sa se rasteasca unele la altele. Printre altele, Kelemen le-a spus rudelor revoltate ca, in cazul in care exista un testament, acesta prevaleaza in fata altor prevederi.
“Aici gresiti, ca nu cititi Codul Civil. Daca exista un testament, nu se mai aplica alte prevederi”, le-a explicat procurorul Kelemen celorlalti nepoti, care argumentau ca au acelasi grad de rudenie ca si mostenitoarea.
In schimb, reclamantii sunt decisi sa continue procesul si sa solicite inclusiv expertize grafologice, pentru a se demonstra veridicitatea testamentului.
La slujba a participat si Gidro Stanca, seful Baroului Cluj, care se pare ca a fost avocata familiei Mihu. De asemenea, a putut fi vazuta si Ramona Raus (fosta Porumb), care era o apropiata de-a decedatei.
Ce sanse au nepotii sa castige procesul cu Kelemen
Procesul intentat de ceilalti mostenitori are si o baza sentimentala.
“E dreptul nostru sa contestam acel testament, ca sa verificam cum a fost intocmit. Nu ni se pare corect ca o singura persoana sa fie mostenitoare, mai ales ca, dupa inmormantare, verisoara noastra nu ne-a chemat sa ne anunte ca exista un testament. In plus, este ciudat cum matusa (Lucia Mihu, n.r.) i-a lasat ei toata averea, avand in vedere ca tinea foarte mult la ea: cand o cunosteai, prima data iti povestea trei ore despre avere si doua ore cum a muncit-o”, arata una dintre rudele lui Mihu.
Codul Civil prevede fapul ca certificatul de mostenitor “se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege”. De asemenea, acelasi Cod Civil mai arata faptul ca “cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii”.
Avocatul reclamantilor, Nicolae Coroianu, spune ca acestia “au calitate de mostenitor si au dreptul de a contesta testamentul”.
Un alt avocat de Drept Civil a explicat pentru ziardecluj.ro ca ceilalti nepoti nu au dreptul la rezerva succesorala, adica o parte din mostenire asigurata de lege, chiar si in cazul in care exista un testament.
“Cei 19, fiind nepoti de frati si surori, au calitate de <<colaterali privilegiati>>, ceea ce inseamna ca nu sunt mostenitori rezervatari si nu au dreptul la rezerva succesorala”, arata avocatul Corina Berindea.
Avocatul se refera la asa-numita “rezerva succesorala”, care este explicata in art. 1086 din Codul Civil astfel:
“Rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri”.
In aceste conditii, spune avocatul Berindea, sanse de succes pentru reclamanti exista doar daca pot invoca vreun motiv de nulitate al testamentului, cum ar fi „lipsa discernamantului valabil sau vicierea consimtamantului testatorului„.
Cine este mostenitoarea Casei Tataru
Narcisa Kelemen este fiica Lenutei Bondor, una dintre cei sapte frati ai Luciei Mihu, singura care mai este in viata. Rudele ei spun ca Narcisa Kelemen a ramas fara tata la cateva luni, dupa ce mama ei a divortat. In acest fel, matusa bogata a luat-o sub aripa protectoare, ajutand-o sa urmeze Facultatea de Drept si, ulterior, Institutul National al Magistraturiii.
Narcisa Kelemen (bruneta din mijloc) este unica mostenitoare a averii Luciei Mihu
Narcisa Kelemen (fosta Danes) s-a casatorit cu Robert Kelemen si detin amandoi functii de procurori. Narcisa Kelemen este procuror-sef biroul la structura centrala a DIICOT. Aceasta a castigat, anul trecut, 116.000 de lei din salarii, iar sotul ei, procuror DNA, peste 122.000 de lei.
“Chiriasul” cu teren
Un personaj interesant in aceasta poveste este Manuel Turcan, ultimul chirias care a locuit la etajul Casei Tataru si care a cumparat inainte de moartea proprietarei Mihu un teren aferent casei, de 600 de metri patrati. In schimb, Turcan a primit promisiunea ca atunci cand imobilul se va vinde, valoarea terenului sau va creste si el va castiga, implicit, mai multi bani, dezvaluie rudele Luciei Mihu. De altfel, Turcan este cel care ajuta familia de procurori sa vanda casa si se prezinta drept “reprezentant” al sotilor Kelemen.
Manuel Turcan (dreapta) alaturi de procurorul Robert Kelemen si Ileana Deleanu, unul dintre martorii din testament, la iesirea de la slujba de parastas
Turcan, vizibil enervat de prezenta presei in fata bisericii, a incercat sa minimizeze scandalul, aflat in plina desfasurare la intrarea in lacasul de cult. A inceput prin a inimida reporterii, dupa care a trecut la amenintari, acuzand Ziar de Cluj ca ar fi scris despre vanzarea Casei Tataru la comanda.
“Data trecuta ati avut noroc ca eram ocupat cu altceva, ca altfel veneam si strangeam pe cineva de gat. Nu am nimic cu voi si meseria voastra de c…t, cineva trebuie sa o faca”, a amenintat acesta.
Casa Tataru, intre marire si decadere
Istoria Casei Tataru incepe in anii ’30, cand a fost construita de medicul Tataru si proiectata de arhitectul Italian Gio Ponti. Intre timp, a trecut prin mai multe modificari, insa se spune ca a ramas locuinta cu cea mai mare sufragerie din tot orasul. Casa nu mai este in forma autentica si originala. Cu toate interdictiile impuse ca fiind monument arhitectonic, familia Mihu a adaugat un apartament pe terasa nord -vestica a casei, care este in stil rustic cu ferestre tiroleze, fapt in flagranta contradictie cu stilul casei.
Casa a fost ocupata de comandamentul german, cand Clujul a fost cedat, iar familia Tataru a fost expulzata din Cluj. Aici a locuit si poeta poloneza Kazimiera Illakovici timp de doi ani, gazduita de familia Tataru ca refugiata din Polonia.