Zidul de sprijin al centurii de diamant se surpă. Dovada VIDEO că lucrările au fost făcute în bătaie de joc și că ceea ce se întâmplă este un pericol public. Alo, DNA și CNAIR, se vede sau nici măcar nu se aude?

Cea mai scumpă centură ocolitoare din țară are, din nou, probleme. Zidul de sprijin o ia la vale. Acest lucru scoate la iveală faptul că lucrarea a fost făcută de mântuială: zidul este format din pământ tasat, prins într-o plasă de rabiț, peste care s-a turnat beton. Nici măcar un pilon de susținere nu a fost montat. Pe lângă o nouă cheltuială din banul public, prăvălirea zidului este și un pericol pentru participanții la trafic.

În 25 mai, o parte din zidul de sprijin al centurii de diamant a luat-o la vale. Ziar de Cluj și NCN a fost atunci la fața locului. În imaginile filmate se vede cum o parte din zid s-a prăvălit peste șosea. Între timp, au început lucrările de stabilizare a terenului care s-a prăbușit. Acum se lucrează pe o parte, iar pe alta zidul alunecă în continuare. În 10 iunie, la o nouă vizită a echipei noastre, s-a văzut și mai bine dezastrul de la centura ocolitoare. De ce spunem dezastru? Pentru că zidul este făcut din pământ prins într-o plasă de rabiț, peste care s-a turnat beton. Atât! Nici urmă de stâlpi de rezistență sau elemente de scurgere a apelor pluviale. Abia acum sunt montate elemente de rezistență. De ce nu s-a făcut însă lucrarea în mod corect încă de la început? Dacă se făceau lucrările corespunzător, acum nu mai era nevoie de alte investiții la cei 24 de kilometri care oricum au costat enorm.

Pe lângă faptul că în acest caz este vorba despre o hoție din banul public, este pusă în pericol viața participanților la trafic. Oricând poate avea loc o alunecare de teren masivă care să aducă versantul peste șosea.

Așteptăm un răspuns din partea reprezentanților Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pe care am încercat să îi contactăm înainte de publicarea acestui material, fără niciun rezultat însă. Când vom primi răspunsul vom afla (sau poate nu) de ce nu s-au montat din start stâlpi/piloni de susținere, cât costă lucrările, care este sursa fondurilor și cine execută lucrările?

Vom trimite sesizare și la DNA, care poate se autosesizează în acest caz. Am fi curioși dacă s-a făcut vreo expertiză în cazul surpării zidului de sprijin al centurii ocolitoare.

Exact după cum scria Ziar de Cluj în urmă cu doi ani, centura de ocolire Vâlcele-Apahida a fost una dintre cele mai mari greșeli la care Ion Pantelimon (director pe atunci la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj) a fost martor. O greșeală care a stors din buzunarele clujenilor mai bine de 162 milioane euro. Din cauza costurilor enorme, acest sector de drum a fost botezat „centura de diamant”.

Lucrările la centura de ocolire Vâlcele-Apahida au început în 2006, după ce licitația a fost câștigată de firma SC DP Consult, singura firmă participantă la licitația organizată de Consiliul Județean. Proiectul centurii, proiectarea și consultarea au costat 60 milioane lei. Aceeași firmă a câștigat și contractul prin care erau evaluate terenurile de pe traseul de expropriere din această zonă, iar pentru aceste prestări de servicii au venit cu o ofertă de 670.000 de lei.

Lucrările au început în același an și au fost împărțite în trei sectoare. Dintre ele, primele două sectoare de drum au fost cele mai dificile tocmai din cauza terenului lutos din zonă, care primăvara devenea mlăștinos. Din cauza acestei probleme, în timpul lucrărilor, în zona sectorului 1 a avut loc o alunecare de teren care s-a întins pe aproape 1 kilometru și jumătate. Cândva prin anul 2009, în zona sectorului doi, imediat după ce șoseaua a fost asfaltată și trasată, aceasta s-a scufundat pe o porțiune de 400 de metri.

Traficul rutier a fost deschis abia cinci ani mai târziu, în prezența lui Emil Boc, care la acea vreme era premier. Deschiderea însă nu a fost cea oficială, ci a fost improvizată o mini-centură, urmând ca în iunie 2012 să fie termenul de finalizare a lucrărilor.

Însă, doar trei luni mai târziu, în ianuarie 2012, centura a început să aibă primele probleme. În urma unei alunecări de teren cauzată de infiltrațiile de apă, mai multe grinzi ale parapetului de beton care trebuia să consolideze un versant de pe centură s-au deplasat. Zidul din fier beton care fusese construit pe o lungime de mai bine de doi kilometri, s-a rupt. Plăcile de beton care aveau rolul de a opri tone întregi de pământ pentru a nu o lua la vale, au fost mutate cu totul, iar peretele a început să se prăbușească. Fundațiile zidului au fost de asemenea grav afectate. La acea perioadă, specialiștii din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj în frunte cu directorul Ion Pantelimon, deși cunoșteau problemele din zonă, au aruncat vina pe constructori.

În urma acestui eveniment, deschiderea oficială a centurii a fost amânată pentru toamna acelui an. În aceeași perioadă se lucra și la consolidarea versantului, care a fost terminată abia în anul 2013, motiv pentru care, câteva luni, șoferii erau puși în pericol din cauza alunecărilor de teren, iar lucrările au înghițit milioane de euro.

Nici tronsonul trei nu a scăpat fără costuri suplimentare. De-a lungul timpului, infiltrațiile de apă și solul lutos au fost o combinație fatală. S-au produs alunecări de teren în repetate rânduri și astfel, alte lucrări de consolidare au trebuit făcute și alți bani au fost cheltuiți.

În mai 2012, Corpul de Control al Ministerului a efectual verificări în ceea ce privește activitatea DRDP Cluj. Astfel s-a descoperit că reprezentanții direcției au modificat traseul variantei fără niciun motiv, nerespectând proiectul tehnic și indicatorii tehnico-economici care au fost aprobați printr-o hotărâre generală din 2006. De asemenea, a fost stabilit că reprezentanții DRDP nu au acordat suficientă atenție derulării contractelor poentru realizarea investiției. Din acest motiv termenele de execuție au fost depășite în nenumărate rânduri. De asemenea, licitația la care SC DP Consult a fost singura firmă prezentă s-a dovedit a fi neconformă, ceea ce a tras după sine problemele execuției lucrărilor.

În noiembrie 2013, sub atenta supraveghere a fostului ministru de Transporturi Dan Șova, cei 24 de kilometri au fost încă o dată inaugurați. Ministrul promitea că o anchetă va fi deschisă pentru a se afla ce s-a întâmplat, de fapt, de ce a costat atât de mult centura. Până azi, nu se cunosc rezultatele anchetei.

La nici trei ani după ce șoseaua de centură a fost dată în folosință șoferilor, asfaltul a trebuit îndepărtat pentru că nu era de calitate. Reprezentanții DRDP au descoperit că stratul de asfalt așternut nu respectă rețeta impusă în caietul de sarcini elaborat la momentul derulării licitației. De asemenea, s-a descoperit că grosimea stratului de asfalt nu era aceeași peste tot. În multe locuri, era mai mică decât cea stabilită prin caietul de sarcini, astfel se constată că a fost folosit mai puțin bitum decât era normal.

Pentru corectarea acestei erori, a fost nevoie de încă 400.000 de euro.

Suma la care s-a ajuns cu construcția centurii ocolitoare Apahida-Vâlcele a fost în final de 162 de milioane de euro, aproape de 3 ori mai mult decât suma prevăzută inițial pentru acest proiect.

Adauga comentariu