Ziaristul turc de la publicaţia ”Zaman” cere azil în România: În Turcia, Justiţia nu funcţionează, există tortură

Jurnalistul turc Kamil Demirkaya (foto) de la publicaţia „Zaman” a declarat joi, la Curtea de Apel Bucureşti, că nu doreşte să fie extrădat în Turcia, deoarece Justiţia de acolo nu funcţionează, iar jurnaliştii şi cadrele didactice sunt „o ţintă”, transmite Agerpres.

Ziaristul a mai spus că a cerut azil în România, iar acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par „caraghioase”.

„Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo. În momentul de faţă, conform statisticilor, din 326 de ziarişti încarceraţi la nivel global, aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia. (…) Mă opun extrădării. Motivul pentru care mă opun extrădării este că Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură şi alte modalităţi mai puţin ortodoxe care se folosesc faţă de persoanele cercetate. (…) La momentul în care am plecat, în Turcia lumea era înspăimântată, era multă presiune. (…) Recent, din Republica Moldova au fost extrădaţi 6 profesori care au lucrat cu mine. Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude de-ale mele”, a precizat Kamil Demirkaya.

El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon instalată o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.

„Acuzaţiile oficiale, care au fost trimise şi în România, se referă la faptul că am avut conturi şi bani într-o bancă ce a fost înfiinţată legal în Turcia şi faptul că am avut instalat pe telefon o aplicaţie, care este deschisă către toţi utilizatorii. Motivul real este faptul că am fost cadru didactic şi manager al unor şcoli afiliate a ceea ce se ştie ca fiind reţeaua Gulen, şcoli din întreaga lume care aderă la principiile domnului Gulen. (…) Este o aplicaţie care este deschisă tuturor utilizatorilor. Datorită faptului că foarte mulţi apropiaţi principiilor domnului Gulen foloseau această aplicaţie, au considerat ca fiind aplicaţia simpatizanţilor lui Gulen. (…) A fost instalată în perioada în care mă aflam în Turcia. În 2015, a fost închisă la nivel global, deci ea nu mai există”, a spus jurnalistul turc.

Tot acum, el a anunţat că a depus o cerere de azil în România.

„Azi dimineaţă, am fost să depunem o astfel de cerere. Până în momentul de faţă, nu am simţit nevoia, pentru că aveam acte legale, permis de şedere, contract de muncă în România. Având totul în regulă, nu ne-am gândit că vom ajunge într-o astfel de situaţie. (…) Am rude încarcerate în Turcia. Socrul meu, în perioada în care eu eram în România, a venit într-o vizită la noi. Când s-a întors în Turcia, a fost reţinut timp de două zile pentru interogatoriu”, a povestit Kamil Demirkaya.

Întrebat de jurnalişti dacă autorităţile din Turcia îl consideră terorist, Kamil Demirkaya a spus: „Asta este o acuzaţie chiar caraghioasă, care mă face să râd, deşi situaţia nu este cea mai potrivită. Eu nu îmi aduc aminte în toată viaţa mea să fi strivit nici măcar o muscă. V-aş întreba chiar pe dumneavoastră, pentru că suntem din aceeaşi branşă, când vă uitaţi la mine, mă vedeţi că arăt ca un terorist?”.

În sala de judecată, Kamil Demirkaya a explicat că, în anul 1992, a plecat din Turcia, ocupându-se de activităţi educaţionale în străinătate, printre care şase ani în Republica Moldova (1997 – 2003), unde a fost director la o unitate de învăţământ, după care a condus redacţia ziarului „Zaman” din Bulgaria (2003 – 2011), întorcându-se apoi în Turcia, unde s-a pensionat. În august 2016, a venit în România, fiind şeful ziarului „Zaman România”.

Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti, care se ocupă de acest caz, a decis să amâne procesul pentru 14 decembrie, pentru a da posibilitatea lui Kamil Demirkaya să aducă probe în favoarea sa.

România este semnatara mai multor acte şi convenţii europene şi internaţionale care ar trebui să-i împiedice pe decidenţii români să ia decizia extrădării jurnalistului turc.

1. Convenția europeană de extrădare

Articolul 3 - Infracțiuni politice

Alin.1: Extrădarea nu se va acorda, dacă infracțiunea pentru care este cerută este considerată (...) infracțiune politică.

2. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Articolul 19 - Protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare

Alin. 2: Nimeni nu poate fi strămutat, expulzat sau extrădat către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante.

3. Convenția împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

Articolul 3

Alin. 1: Nici un stat parte nu va expulza, nu va reîntoarce, nici nu va extrăda o persoană către un alt stat în care există motive serioase de a crede că acolo ea riscă să fie supusă la tortură.

Alin. 2: Pentru a stabili dacă există asemenea motive, autoritățile competente vor ține seama de (...) existența, în statul vizat, a unui ansamblu de violări sistematice ale drepturilor omului, grave, flagrante sau de proporții

Adauga comentariu