VRĂJITORUL MINCIUNILOR: Cu infrastructura municipiului la pământ, Boc scoate de la naftalină „noile” cartiere ale Clujului: “Sopor”, “Lomb”, “Borhanci”…

E an electoral, Emil Boc face ce știe mai bine: promite chestii promise și niciodată realizate, scoate de la naftalină proiecte din alți ani, toate aflate în litigiu cu foștii parteneri (Tineretului, Lombul, Borhanci, Bună Ziua) – litigii în urma cărora averea Clujului a fost cât pe ce să se diminueze (Tineretului), sau în zone în care Urbanismul sălbatic practicat în municipalitatea pe care o conduce de 16 ani au produs deja haos (Borhanci, Sopor). Despre probleme nu vorbește Boc din fața microfoanelor prietenoase la care cască gura să-l audă aplaudacii, ci numai despre cât de minunat va fi cândva, într-un timp oarecare din viitorul care va să vie. La minciuni azvârlite în eter, Emil Boc este cu adevărat Maestru, chiar excelează. Acesta este respectul pe care îl acordă propriilor alegători: credința că sunt ușor de aburit din vorbe.

CITEȘTE: Cartierele moarte ale Clujului

CITEȘTE: Cartierul Tineretului – eșuat, Pădurea Clujenilor – eșuată. Pe locul celor două „cadavre” se construiește Parcul Tineretului, pe banii clujenilor, după ce Boc a promis bani europeni

"Am pornit construcția a trei mari cartiere ale Clujului, în două dintre ele proprietar fiind municipalitatea. Primăria este proprietara cartierului Borhanci Nou - peste 70 de hectare de teren - unde Primăria este deținătoarea suprafețelor pe care se va construi. Acum se face Planul Urbanistic Zonal. Al doilea proiect major, unde tot Primăria are teren 200 de hectare este cartierul Lombului. Am avut mari probleme cu consolidările de teren, a trebuit să punem piloni de 16 metri adâncime pentru a stabiliza dealul. Acolo se va construi și „Cluj Innovation City”, un proiect de aproximativ o jumătate de miliard de euro, cu 20.000 de noi locuri de muncă și cu aproximativ 100.000 de cetățeni care vor locui acolo", a declarat edilul.

Dar, spre deosebire de promisiunile din alți ani, măcar una se leagă de eforturile sisifice făcute de municipalitate pe banii clujenilor: gaura fără fund numită Lomb. Boc a viabilizat zona pe bani europeni pe care i-am dat înapoi cu tot cu dobândă, apoi pe bani clujeni, timp de jumătate de deceniu – perioadă în care acolo a funcționat doar Fabrica de Sinecuri a Lipitorilor de Afișe din PDL al PNL Cluj, numită popmpos Cluj Innovation Park, o societate înființată de primărie în 2014, ca să administreze niște afaceri inexistente, cu nu mai puţin de 4 directori. Soceitatea trebuia desfiinţată încă din 2016. Însă pentru sinecuriştii de partid care încasează, fără să facă nimic, bani publici frumoși, voinţa politică bate bunul simț. Acum Cluj Innovation Park se transformă, din vorbe și pe hârtie, în Cluj Innovation City.

Ce este de reținut din povestea fără de sfârșit a aruncării banului public în teșchereaua firmei de casă a municipalității, Differit, este faptul că, în cinci ani s-au consolidat și încă nu s-au terminat 1,6 kilometri de drum! Ce se construia pe bani europeni, se ducea la vale pe banii clujenilor (7 milioane de euro numai în 2017; 6 milioane de euro în 2018!). Asta de bine ce s-au făcut studiile geotehnice în teren.

CITEȘTE: Dealul Lomb, o gaură neagră pentru bugetul Clujului

CITEȘTE: Fabrica de sinecuri din Lomb inghite inca 13 milioane de euro din banii clujenilor, fara a produce niciun cent pentru bugetul local

De amintit faptul că valoarea contractului inițial, din fonduri europene, era de 17,9 milioane de lei (cca 3,9 milioane de euro) – proiectul a fost blocat după doar 2 luni de la start, fondurile europene au fost pierdute, dar s-au compensat din bugetul local. Dar Boc și ai lui se laudă cu atragerea și absorția de fonduri europene!

CITEȘTE: Alo, procurorii din Republica Autonomă Cluj, mai trăiți? Trezirea, că-i groasă rău. Primăria reface la nesfârșit proiectele din Lomb

Și să mai reținem faptul că, nici n-a trecut bine anul de la momentul în care Fabrica de Sinecuri Cluj Innovation Park promitea că va produce curent electric și aflăm că va produce doar curent în bugetul municipiului, fix cum a făcut-o de la înființarea sa în 2014.

CITEȘTE: Cluj Innovation Park, societatea care a administrat NIMIC timp de 4 ani, se apucă de produs energie electrică pe Dealul Lomb, unde pământul este afectat de alunecări de teren

Totuși, pentru a pricepe, o dată pentru totdeauna, cu câtă nonșalanță minte Emil Boc și cât de proști își consideră alegătorii, vă invităm să citiți și să judecați ce înseamnă de fapt Dealul Lomb: un sac fără fund pentru promisiuni și cheltuieli cu nemiluita. Aceasta este soarta tuturor proiectelor începute în anul 2013 și care se află departe de a se apropia de sfârșit.

CITEȘTE: Plimbare prin "investiția Tetris" din Dealul Lomb a municipiului Cluj-Napoca - VIDEO

CITEȘTE: SE SURPA minciunile lui Boc, facute pe banii nostri! Centrul de Excelență în Alunecări de Teren și Bălării, un produs postapocaliptic din Clujul de cinci stele – FOTO

CITEȘTE: În Lomb e ca la mănăstirea lui Manole. Ce se construiește azi se dărâmă mâine – FOTO

Vă lăsăm să judecați și singuri cum arată promisiunile lui Boc și pentru zona Borhanci. Și acolo edilul s-a dovedeit a fi extrem de harnic. Din vorbe.

CITEȘTE: CLUJENI, se MODERNIZEAZĂ, se ASFALTEAZĂ! Încă din martie 2017, Boc a luat un credit pentru Soporului, Borhanci și Valea Fânațelor. Din vorbe, cu dobândă zero

CITEȘTE: Primăria amenajează sensuri giratorii și lărgește străzi în Borhanci și Bună Ziua. Pe hârtie, de vreo trei ani

Cât despre cel de-al treile cartier nou, nouț, Soporului, ce se construi pe aproape 250 de hectare, în baza unor angajamente private, acesta va vedea lumina excavatoarelor, basculantelor și buldozerelor abia după ce municipalitatea va realiza masterplanul. Emil Boc crede că astfel se elimină o parte relevantă din traficul de pe străzile orașului.

"Primăria, pentru prima dată, își asumă sarcina să stabilească de la început unde sunt bulevardele, unde este grădinița, unde e centrul cartierului. Toate utilitățile de bază trebuie să fie de la început creionate. O pătrime din traficul din Cluj este așa-numitul „trafic nenecesar”. Oamenii merg dintr-o parte în alta orașului să ducă copilul la creșă, la grădiniță, să meargă la un centru comercial... Dacă au toate aceste facilități de bază, o parte din trafic este eliminat", a scos vorbe pe guriță Boc.

Deci, după 4 mandate și 15 ani de construcții haotice care au nenorocit urbanismul Clujului, Emil Boc vine să ne vorbească despre boii pe care trebuia să-i pună înaintea căruței: adică studii de trafic, masterplan șamd?

Bă, ești zdravăn?!

CITEȘTE: Modernizarea străzii Soporului mai stă pe tușă o repriză. Boc face proiect integrat pentru toată zona

CITEȘTE: Sopor va deveni un alt “dormitor” al orașului? Cum va fi evitată aglomerația după ce va apărea un cartier de dimensiunea Mănășturului?

CITEȘTE: După Sopor, Primăria promite regenerare urbană în Zorilor. Boc vrea parkinguri, spații verzi și piste de biciclete

CITEȘTE: Încremenită în timp, strada Sopor se "dezvoltă” cu o aplicație și o dezbatere publică

PS; Niște întrebări din negura istoriei recente adresate de niște investitori care s-au prălit în promisiunile lui Emil Boc și de către niște clujeni care se tot miră cum viabilizează municipalitatea moca terenuri și zone din muncipiu crescând valoarea imobiliară a acestora, PE BANII CLUJENILOR, dar nu ȘI ÎN INTERESUL CLUJENILOR:

  • "După 2005, primarul Emil Boc a propus renegocierea contractului cu firma Casarom, după ce, cea din urmă a câștigat procesul împotriva deciziei administrației locale de a rezilia contractul încheiat între Casarom și Consiliul Local Cluj-Napoca prin HCL430/26.11.1998. Conform acestei hotărâri de consiliu local, SC Casarom, care intenționa să construiască în zona Borhanci 1.200 de locuințe, birouri, spații comerciale și un hotel, în schimbul terenului concesionat, ar fi urmat să livreze municipalității 120 de locuințe sociale și 14 hectare de teren viabilizat. Indiferent de soarta acestui vechi proiect, întrebăm Primarul, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, dacă vor menține obiectivul vechi al lor de a crea locuințe sociale prin noile proiecte planificate în Borhanci pe terenurile deținute de municipalitate.

  • În 14 iulie 2008 s-a înfiinţat societatea SC LOMB SA Cluj-Napoca, unde acţionari erau Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, (aport 51% în natură la capitalul social) şi SC Impact Developer & Contractor SA (aport 49% - înființat în 1991 în București) Obiectul de activitate al nou-înfiinţatei firme era „dezvoltarea şi promovarea imobiliară”. Conform planurilor, Municipalitatea urma să primească 33% din suprafața construibilă din Lombului, teren viabilizat, precum și 75 de locuințe sociale. Indiferent de soarta acestui vechi proiect, întrebăm Primarul, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, dacă vor menține obiectivul vechi al lor de a crea locuințe sociale prin noile proiecte planificate în Lombului pe terenurile deținute de municipalitate.

  • Din moment ce primăria își asumă să facă un masterplan pentru noul cartier, în care să stabilească anumite obligații cu privire la urbanizarea zonei, la care vor trebui să se supună și investitorii privați și dezvoltatorii imobiliari, se gândește să facă loc în acest masterplan și locuințelor sociale publice printre obiectivele de utilitate publică în zonă? Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca se gândesc la a încheia înțelegeri cu investitorii privați, prin care să le solicite să predea administrației locale un număr de locuințe în schimbul beneficierii de investițiile publice făcute din bani publici în această zonă? Pentru că, cu siguranță, urbanizarea zonei din bani publici va contribui la creșterea valorii terenului unde acești investitori vor construi (și) locuințe spre a le vinde pe piață la prețuri foarte mari." (Sursa întrebărilor: Căși sociale ACUM / Social housing NOW)

Adauga comentariu