ÎN VIZOR: minciuna cu care se hrănește orașul. Azi: despre Cluj Arena

Tot timpul am arătat minciuna cu care se hrăneste acest oraș de mai bine de două decenii, ștaiful prăfuit și cu pretenții care ne este prezentat ca mărețe realizări administrative și mizeria ascunsă sub preșul tăcerii. Așa că nu e de mirare că am ajuns să-i supărăm pe cei obișnuiți să fie periați dorsal (“suuuper, șefu’”, „ce le-ai mai zis-o șefu’”, „ce înțelept ești șefu’”) – atât la partid, acolo unde taie și spânzură “democratic”, de nu se aude nici musca, câi și la locul de muncă unde sunt mare mahări (și taie și spânzură la fel de “democratic”).

De multă vreme urmăresc cu interes cum PDL al noului PNL și-a scos din “revista presei” Ziar de Cluj, să nu-l doară la orgoliu pe alde Tișe că nu poate astupa cu raportări despre asfaltări ilegalitatea de a construi 14 etaje în loc de 12 la un bloc în plin centrul Clujului. E pe banii partidului, mi-am zis, pot să se spânzure cu raportările triumfaliste.

Dar când autoritatile publice locale au ales, de la o vreme, să șicaneze informarea publică, ascunzându-se în spatele Legii 544, instituind un fel de boicot informațional împotriva NCN și Ziar de Cluj, nu pot să nu iau atitudine. Că boicotul este făcut pe banii noștri (ai mei, ai jurnaliștilor și ai celor pe care îi informăm), în timp ce băiețașii aceștia pe care-i știu de când nu aveau după ce bea apă (și care ei au venit la mine să-i ajut să devină ceea ce sunt acum), crezândus-e șmecheri în era comunicării au ales să-și umple partidul cu minciuni și să-și boicoteze informațional o parte dintre contribuabili. INADMISIBIL!

Care este deosebirea dintre Liviu Dragnea și PSD, împotriva cărora se protesteaza acum masiv în stradă și liderii PNL Cluj, atât cei politici cât, mai scandalos, cei ai administrației publice locale, care au hotărât, pe banii noștri (nu ale mamelor lor, de acasă), că cine îi critică sunt forțe care din motive oculte vor să îi destabilizeze? Motivele “oculte” le-a devoalat în postări publice istericul șefuț de la CJ Cluj: șantajul – că el așa este obișnuit: să vadă la alții ceea ce probabil este obișnuit să aplice altora (aștept și ziua în care o să ne judecăm pe aceste afirmații isteroide).

De fapt, forțe inculte, personale (și vorbesc despre incultura comunicării), sau cultivate intenționat pe lângă ei și chiar de ei, niște periatori de profesie, le destabilizează bunul simț și discernământul. Iar faptul că noi îi arătăm în caracterul gol, nu ar trebui să fie motiv de boicot și de silentio stampa, ci, dimpotrivă, motiv de comunicare, de prezență vie, bărbătească, în dezbatere, cu argumente – să demonstreze ascultătorilor NCN și cititorilor Ziar de Cluj, cu date certe și cifre, că pe banii lor o fac (nu de la mamele lor de acasă), că ei, ca politicieni și ca administrație își fac datoria corect și onest. Doar așa arată respect față de cei pe care-i informăm, nu supărându-se ca văcarul pe sat.

Doar noi am supărat pe mulți și nici nu avem de gând să ne oprim. Nu, până nu le găsim bărbăția, caracterul necesar de a arăta că își fac datoria onest de banii cu care-i plătim. Dar, mă întreb, unde este onestitatea când, în zece ani de politică și angajament la stat, mulți dintre acești țâști-bâști (“ce-i pe mine-i și-n dulap, când mă-mbrac zici că mă mut”) au adunat averi de neam de neamul lor n-au reușit să o facă? DE unde bărbăție să se confrunte și pe aceste teme?

Aseară la emisiunea ÎN VIZOR, l-am avut invitat pe fostul șef al CJ Cluj, Mihai Seplecan, cu care am discutat despre minciună și slugarnicie ca normă de lucru în administrație și în politică.

Acum mai bine de un an, fostul președinte al CJ Cluj, liberalul Mihai Seplecan o lua pe calea “rușinii” de a fi exclus din partid pe motive de, chipurile, indisciplină de partid. Adevăru-i că Mihai Seplecan ajunsese să-i încurce în interesele personale pe liderii PNL Cluj, care-l puseseră în funcție crezând că-i suficient de servil și neatent încât să scoată pentru ei din foc castanele fierbinți ale proastei lor gestionări a bunului public. Îl vroiau prostul de serviciu, dar nu a fost să fie așa. Căci Seplecan n-a vrut să puna gunoaiele lui Boc în spațiul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, deși acesta l-a îmbiat, zicându-i (“Maestre”, “Excelență”) că merg împreună la pușcărie dacă o fi să fie cazul, “că are cine să le trimită chiftele-n celulă”. Seplecan nu a vrut sa încalce legea ținând RAADPP în continuare ca regie în subordinea CJ Cluj, ci ca direcție așa cum îi cerea legea.

“Ce era să fac? Când am ajuns președinte al CJ Cluj, din prima zi m-am trezit cu un teanc de acte la ușă cât mine de înalt. Așa analfabet cum mă consideră unii, alții, a trebuit să pun mâna și să citesc. Așa am dat peste rapoartele de audit pe care toți m-au acuzat că le-aș fi comnadta eu, când, în realitate le comandase Uioreanu, dar acesta le-a ținut la sertar, preferând, probabil, să negocieze cu directorii regiilor pe slăbiciunile și ilegalitățile pe care aceștia le făcuseră, conform auditărilor. Așa că am chemat funcționarii din CJ Cluj și am stat de vorbă cu ei să aflu cum de s-au strâns atâtea hârtii să ajungă la semnătura mea încă din prima zi. Așa am aflat cum au fost nevoiți să facă balet printre legi pentru a le pune în concordanță cu “voința politică” a șefului de CJ. Cum nimeni nu-și mai asuma nimic și ce mizerie se acumulase. M-am dus la partid și am discutat cu ei, unde am aflat varianta lor – ce mizerabili sunt funcționarii publici și cum vor ei să-și facă numai partipriurile. Și am comparat spusele celor două părți, cu actele – și-mi pare rău pentru foștii mei colegi să o spun: dar erau departe de adevăr. Mai mult, vroiau să mă oună pe mine să scot castanele lăsate de ei în urmă din foc. Așa că am ale să le spun că este plin Codul Penal de voință politică, eu îmi văd de treabă. De aceea m-au și executat” – a subliniat Mihai Seplecan situația reală din CJ Cluj la ora preluării mandatului, și așteptările reale ale celor care l-au numit în funcție: interesul lor, nu al comunității.

La fel a procedat Mihai Seplecan și în ceea ce privește societatea care coordona activitatea Cluj Arena. El a propus, inca din luna august 2015, intrarea in insolvență a societății, însă “voința politică” nu a fost unanimă la nivelul celor care făceau și desfăceau ițele în PNL Cluj. Căci desființarea RAADPP și a celeilalte fabrici de sinecuri care căpușa Cluj Arena punea pe drumuri, sau obliga la salarii mult mai puțin generoase o serie de frecători de mentă din aripa PDL a noului PNL. Așa că s-au pus cu tunurile pe “nemernic”. Cel mai vehement a fost actualul președinte al CJ Cluj, de altfel și cel sub conducerea căruia s-a făcut artificiul ne-necesar al creării unui SA care să gestioneze Cluj Arena și care a dus în final la un tun de 3 milioane de euro dat bugetului local al municipiului Cluj-Napoca.

Probabil, înciudat că îi lasă oamenii pe drumuri, sau le reduce salarizarea din sinecuri, pe pagina sa publică de Facebook, Alin Tișe, senator PNL la acea vreme, nu-l scotea din "proxenet", "analfabet" și alte insulte pe Seplecan (e drept, nu-l nominaliza, căci curajul avocățesc al lui Tișe nu mergea până acolo încât să-și asume să riște și un proces).

Cu toate acestea, la un an după imprecațiile acestea, care nu-i fac deloc cinste lui Alin Păunel Tișe, acesta a ajuns la vorba lui Seplecan și a încheiat socotelile cu societatea Cluj Arena. Consiliul Judeţean a încetat asocierea cu Cluj Arena și a lăsat firma datoare vândută la municipalitate, netezind calea acesteia către faliment. Înţelepţilor din CJ Cluj le-a luat un an şi jumătate să ajungă la vorbele “proxenetului“ Mihai Seplecan şi să rezilieze contractul cu fabrica de sinecuri Cluj Arena trimițând societatea înspre faliment.

“În urma discuţiilor pe care le-am avut cu liderii de grup din Consiliul Judeţean am decis să iau legătura cu domnul primar pentru a-i expune variantele agreate de către CJ Cluj. Prima variantă propusă era ca municipalitatea să preia societatea Cluj Arena - 99% din acţiuni, practic ei să administreze în continuare societatea, să administreze stadionul, unde îşi vor putea numi un nou director, sau să păstreze directorul actual, unde îşi puteau numi un nou consiliu de administraţie sau să păstreze acel consiliu de administraţie. Practic ei preluau 99% din pachetul de acţiuni la Cluj Arena, dar stadionul rămânea în continuare în patrimoniul judeţului. Ei doar să-l administreze, să aducă Untold, Metallica, alte formaţii şi exact cum administrează şi Sala Polivalentă ar fi avut firma care administrează stadionul. dar stadionul rămâne în administraţia judeţului.

A doua variantă era insolvenţa. Insolvenţa era asupra firmei, nu asupra stadionului. Stadionul rămânea în continuare în patrimoniul judeţului chiar și după ce firma intra în insolvenţă. Era un plan de reorganizare, iar când firma intra în insolvenţă penalităţile nu nu mai curgea, adică practic din momentul acela nu se mai plăteau taxe şi impozite la stat, iar cheltuielile curente ar fi fost deblocate, se puteau plăti salarii, curent, gaz şi stadionul nu mai risca să fie inundat – că se punea și așa problema: dacă nu se plătea curentul, având în vedere că stadionul este sub nivelul Someşului, stadionul risca să fie inundat”, a precizat Mihai Seplecan ce avusese de gând.

Dar cum se ajunsese la situația de a se ajunge la aceste datorii?

“Simplu: pentru sinecuri s-a făcut societate pe acțiuni. Că atât schema de salarizare, cât și cuantumul salarizării era mult mai generos decât cel alocat unei direcții din cadrul CJ Cluj. Apoi, după ce a pierdut Tișe președinția CJ Cluj, a intervenit lăcomia pe bani. Că se recuperaseră bani din TVA, o sumă frumușică, dar atât Uioreanu, cât și consilierii județeni s-au repezit pe ei să-i împartă, fără să țină cint de ce spuneau auditările interne. Căci, de exemplu, prin decizia nr. 55/24.11.2014 emisă de Curtea de Conturi a României s-a reţinut că în perioada 2011-2014, nu au fost calculate, declarate, înregistrate şi virate - taxa pe clădiri datorată pentru clădirile primite în administrare aparţinând domeniului privat al Judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 5.659.216 lei, din care 4.249.291 lei taxă pe clădiri şi 1.409.925 lei reprezentând majorări de întârziere aferente, - taxa datorată pentru terenurile primite în administrare aparţinând domeniului privat al Judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 148.439 lei, din care 111.773 lei – reprezintă taxă pe teren şi 36.666 lei reprezintă majorări de întârziere aferente.

Dar, în apărarea lor, cei de la Cluj Arena au suținut că habar nu au avut de nimic cu privire la plata vreunui impozit și că era treaba primăriei să-i informeze că au obligații de plată. Așa că, numai prin adresa nr. 1490/24.09.2015, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 18072/24.09.2015, conducerea societăţii a comunicat faptul că Municipiul Cluj-Napoca, Direcţia de Impozite şi Taxe locale a emis titlul executoriu nr. 131.406/12.06.2015 prin care solicită achitarea sumei de 14.925.531 lei cu titlu de taxă pe clădiri şi taxă pe teren.

Numai că obligația de a plăti un impozit pe clădire către bugetul Cluj-Napoca fusese cuprinsă în nota de fundamentare a bugetului pe 2012! La câteva luni după înființarea Cluj Arena SA, Serviciul de Audit al Consiliului Județean Cluj a efectuat un control la Cluj Arena SA. Și citim în Raportul întocmit la data de 11.10.2012, citim la pagina 18 că: “Bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2012, prevede o pierdere de 1.288,49 mii lei. Neluând în calcul cheltuiala cu impozitul pe clădire, de 1.337,78 mii lei (conform notei de fundamentare a bugetului) s-a prevăzut un profit de…”. Adică impozitul era trecut în contabilitate, dar nu s-a plătit” – a precizat Mihai Seplecan la emisiunea ÎN VIZOR de pe NCN.

Cluj Arena SA, societatea sinecuriștilor PDL din noul PNL care au administrat stadionul Cluj Arena până a falimenat lăsând o gaură de câteva milioane de euro la bugetul municipiului Cluj-Napoca, și-a înregistrat în instanţă dosarul privind declararea falimentului cu doar câteva zile înainte de Crăciun. Pe furiș, fără să informeze opinia publică, să nu se mai întrebe nimeni în contul cui rămân milioanele cu care a fost țepuit bugetul local și nici cine răspunde legal pentru această țeapă. Căci paguba s-a mărit prin acumularea de datorii timp de un an din cauza orgoliilor personale și infatuărilor lui Alin Tișe care s-a folosit de influența sa în partid pentru a-l desființa pe Mihai Seplecan care, ca președinte al CJ, a cerut declararea falimentului acestei societăți încă de acum mai bine de un an.

Falimentul se putea cere de acum mai bine de un an când, în urma controlului Curţii de Conturi, s-a stabilit că societatea avea obligaţia să plătească impozitul pe clădire şi teren. Însă "voinţa politică" a determinat ca agonia societăţii să fie prelungită, iar penalităţile şi dobânzile să crească de la o zi la alta fiind astfel prejudiciat banul public.

Acum, paşii legali pentru declararea falimentului au fost făcuţi în linişte, fără prea mult tam-tam, probabil pentru a nu trezi din somnul profund procurorii DNA care ar putea să ancheteze, aşa cum au fost sesizaţi înca de acum un an, modalitatea în care a fost înţepat bugetul judeţean prin această societate înfiinţată doar cu scopul de a oferi locuri călduţe unor membri de partid.

Căci ar trebui să ni se răspundă la câteva întrebări esențiale:

Cine se face răspunzător pentru faptul că, de la o datorie de 5 milioane de lei în 2014 s-a ajuns la peste 14 milioane de lei în 30 decembrie 2016? Cui imputăm cei 9 milioane de lei care reprezintă dobânzile şi penalităţile calculate în acest interval de timp, consecință a tergiversării declarării unui faliment necesar? Necesar între ghilimele, că societatea nu trebuia înființată, se putea funcționa ca Direcție sau Regie în cadrul CJ și s-ar fi evitat impozitarea. Dar asta însemna salarii mai mici pentru sinecuriștii de partid și sinecuri mai puține conform schemei de angajare.

Soarta societăţii Cluj Arena a fost pecetuită în şedinţa din luna octombrie a deliberativului Consiliului Jdueţean Cluj unde consilierii au votat pentru a încheia socotelile cu aceasta. Prin proiectul de hotărâre propus de către vicepreşedintele Marius Mânzat, cu o întârziere imputabilă de mai bine de un an de când ar fi fost cazul să fie depus, Consiliul Judeţean a încetat asocierea cu Cluj Arena SA, datoare vândută la municipalitate, fapt ce a netezit drumul spre faliment al societăţii infiinţate cu scopul de a administra imobilul Stadionului "Mircea Luca". La ultima şedinţă a deliberativului judeţean, membrii Consiliului de Adminsitraţie ai Cluj Arena au primit mandat pentru a acţiona în justiţie falimentul. Care membri ai CA au decis să nu mai anunțe pe nimeni cu privire la acțiunile lor, motiv pentru care, în momentul în care Ziar de Cluj a intrat pe fir, nimeni din CJ habar nu avea că s-a depus dosarul în instanţă. Acesta este motivul pentru care noi considerăm că se acționează exact cum ar acționa niște țepari care nu vor să mai iște vâlvă cu privire la cum își acoperă urmele țepei date. În fond ei consideră banii publici ca fiind ai tuturror și ai nimănui, mai degrabă ai lor spre beneficiul lor, așa că de ce ar da socoteală?

Oricum, în 18 ianuarie 2017, Tribunalul Specializat Cluj, Secţia comercială, a respins la primul termen acţiunea societăţii Cluj Arena privind cererea intrării în insolvenţă. Societatea a cărui acţionar unic a fost Consiliul Judeţean Cluj mai avea termen 7 zile de la comunicare pentru a face apel. Potrivit specialiştilor în insolvenţă, motivul respingerii cererii ar putea fi faptul că la dosar nu au fost depuse toate documentele clarificatoare sau faptul că reprezenanţii Cluj Arena nu au cerut insolvenţa în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. Ceea ce ne duce iară la culpa celor care au hotărât să-l dea pe Seplecan afară în loc să rezolve legal problema Cluj Arena SA!

Au trecut mai bine de 7 zile de atunci, dar, bineînțeles, în nesimțirea boicotului informațional impus Ziar de Cluj de către liderii PNL Cluj, nimeni nu a mai avut curajul să ne informeze ce s-a mai întâmplat.

Aceasta deși vorbim despre un prejudiciul de peste 3,5 milioane de euro creat bugetului municipiului Cluj-Napoca care va fi imposibil de recuperat.

PS: Va trebui să revenim în curând la o informație dată de către Mihai Seplecan aseara: în urma controlului efectuat de Corpul de Control al fostului prim-ministrul Victor Viorel Ponta la Cluj arena, s-a constatat și, ca urmare, s-a depus plângere penală la DNA, că la construirea stadionului nu s-au folosit materiale conform celor decontate. Adică s-au folosit materiale slabe calitativ. Poate se îmbună vreun procuror să ne lămurească?

Adauga comentariu