În viziunea lui Boc, pentru traficul din municipiu tot clujenii sunt de vină, “că vor cu mașina până în fața birtului”

La Cluj Arena a avut loc ieri prima ediție a Conferinței de Bune Practici în Administrația Locală. La manifestația organizată de Centrul Cultural Clujean, au fost prezenți primari și city manageri din marile orașe ale țării - invitați la Cluj ca să învețe unii de la alții.

“Dorința noastră este să creăm un cadru în care administrațiile să-și poată oferi unele altora inspirație, modele și sprijin pentru replicarea, de la un oraș la altul, a poveștilor locale de succes în domeniile cultural și creativ. Și, de ce nu?, acesta ar putea fi începutul unor colaborări regionale în aceste domenii. Din nefericire, puține dintre orașele românești aflate până anul trecut în competiția Capitalelor Culturii fac demersuri de a implementa fie și numai parțial programele cu care au candidat” - spune directorul CCC Ștefan Teișanu.

În afară de administrația locală din Cluj-Napoca, la eveniment au participat primarul Astrid Fodor din Sibiu, Ilie Bolojan din Oradea, city managerul din Alba Iulia Nicolaie Moldovan, și coordonatorul departamentului programe al ARCUB din București, Raluca Ganea. De asemenea, Marcel Heroiu și Marius Cristea, reprezentanți ai Băncii Mondiale, au susținut în cadrul conferinței o prezentare a studiului „Orașe magnet 2017”, cu accent pe rolul culturii în dezvoltarea orașelor.

Ziua Bunelor Practici este o secțiune specială a conferinței Rețelei Orașelor, găzduită la Cluj în 22 și 23 septembrie, cu participarea a 17 orașe europene actuale sau foste candidate în competiția Capitalelor Europene ale Culturii. Rețeaua Orașelor, inițiată de Centrul Cultural Clujean în acest an, cu scopul de a încuraja și sprijini orașele din Europa interesate să pună cultura la baza dezvoltării locale.

Ilie Bolojan, primarul Oardiei, lecții de management pentru Emil Boc

În cadrul intervenției sale din cadrul manifestării, Ilie Bolojan, primarul Oradiei, i-a recomandat lui Emil Boc să lase “somnul” și să se implice în forță în reabilitarea centrului orașului. Și a dat ca exemplu ce a făcut el în centrul istoric al Oradei în ultimii șapte ani în ce privește reabilitarea fațadelor istorice. Când s-a lovit de refuzul proprietarilor, a pus cu forța schelele pe case și a ipotecat apartamentele.

“Avem un prim caz în care într-un palat costurile reabilitării costă 550.000 euro. Acolo am trecut la reabilitarea cu forța, demonstrativ, pentru că e o clădire emblematică. Când au văzut că am pus schelele pe casă și că le vom ipoteca apartamentele și le vom scoate la vânzare au acceptat să semneze contracte de împrumut”.

Emil Boc a găsit rapid scuze: clujenii sunt de vină!

“La Oradea spiritul de conformare civic e mai bun; la noi la Cluj proprietarii și-au angajat firme de avocatură, care de multe ori costă mai mult decât reabilitarea fațadelor. Ca să aibă dreptul să se opună, într-o cădire cu 16 apartamente au refuzat să se constituie în asociație de locatari, am obținut acordul de la 14, dar nu și de la doi și nu putem începe, am mers în instanță să obținem acordul, durează vreo doi ani procesul”.

În Oradea, proprietarii de imobile degradate din centrul istoric al orașului pot cere Primăriei să facă proiectul tehnic pe bani publici, ceea ce reprezintă o economie de mii de euro – soluție care ar trebui să îi de de gândit lui Emil Boc, în a cărui primărie se intră greu și autorizațiile zac cu anii la mila vârfului picsului său.

Pentru traficul din municipiu tot clujenii sunt de vină, “că vor cu mașina până în fața birtului

Cluj-Napoca este un oraș sufocat de trafic după zeci de ani în care administrațiile locale au dormit în picioare și s-au preucupat de pus borduri, nu de găsit soluții de fluidizare a acestuia. Cel mai afectat de trafic este drumul european care leagă cea mai mare comună din țară, Florești, de unul dintre cele mai mari cartiere din România, Mănăștur - pe aici, înaintează cu greu dimineața și după-masa zeci de mii de mașini, majoritatea aparținând clujenilor ce locuiesc în Florești dar lucrează în Cluj-Napoca.

Tot clujenii sunt de vină în viziunea lui Boc, că vor cu mașina “până în fața birtului”. Adică nu administrația sa este vinovată pentru lipsă de viziune și lăcomia celor care au dat autorizații de construcție fără să judece dezvoltarea municipiului, adăugând doar cartiere dormitor ca dezvoltare imobiliară?!

Poate tot clujenii sunt de vină că Alin Tișe, președintele CJ Cluj și finul politic al primarului, a construit fără autorizație 2 etaje în plus la un bloc turn vomitat în spatele pieței Mihai Viteazul pe o stradă îngustă, gâtuind, încă într-un loc traficul chinuit al municipiului!?

Soluția cu care a venit Boc pentru decongestionarea traficului este același bla-bla-bla al soluțiilor alternative: bicicleta, mersul pe jos și mijloacele de transport în comun. Primele două sunt gata bulibășite în dulcele său stil: piste de bicicletă care încep de nicăieri și se duc către niciunde, fără nici o coerență; în ce privește mersul pe jos, trotuarele sunt mai mult parcări pentru mașini, mai ales în cartierele în care de 12 ani se tot promit parkinguri. Deci?

Tot clujenii sunt de vină c-a ars el bugetul timp de 12 ani după ce l-a ars Gheorghe Fumar alți 12. În rest, despre inutilul city manager al municipiului, Gheorghe Șurubaru, nimeni n-a avut nimic de consemnat cu ocazia manifestării de ieri de la Cluj Arena.

Comentarii

Cosmin

25.09.2017 10:50

Mare dreptate aveti, insa probabil ca ne meritam soarta...

vlad

25.09.2017 16:55

Mare dreptate aveti. Pupacii in cur ai lui Boc inca n-au aparut sa va spurce?

Ionut

12.10.2017 16:08
Sunt de acord, inutilul "City Manager" Surubaru, e exact asa de inutil pe cum spuneti voi, adica cu ajutotrul lui Liceul Teoretic Avram Iancu a devenit primul liceu cu aparate de fitness in curte, doua lifturi si 3 sali de sport. Exact de cretinareala aceasta avea nevoie orasul.

Adauga comentariu