Aceasta vitamina are o importanta vitala pentru organism. Ea intervine in procesele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic agent reducator din tesuturi. Intervine in metabolismul proteinelor, participa la metabolismul glucidelor, al lipidelor, franeaza sinteza colesterolului, reduce nivelul acestuia in sange, combate ateroscleroza. Este indispensabila proceselor de crestere, iar insuficienta sa se repercuteaza negativ asupra sintezei colagenului, proteina de baza necesara formarii tesutului conjuctiv din piele, ligamente, tendoane, oase si dinti.
Vitamina C are actiune antitoxica si antiinfectioasa. Un aport insuficient din ea miscoreaza rezistenta organismului fata de toti agentii infectiosi si fata de noxe. Grabeste insanatosirea in cazul bolilor infectioase, micsoreaza incidenta afectiunilor gripale, scurteaza durata si reduce intensitatea acestora. Se considera ca folosirea indelungata a dozelor mari de vitamina C sintetica pentru profilaxia gripei nu este indicata, putand avea efect contrar celui scontat. Se recomanda mai bine un regim alimentar bogat in vitamina C naturala, respectiv in fructe si legume proaspete. In tratamentul de protectie fata de diferite boli nu trebuie sa se deapaseasca 200 mg vitamina C pe zi.
Puternic antioxidant natural, vitamina C previne formarea carcinogenilor prin reactiile de peroxidare, participa la detoxifierea xenobioticelor, inclusive a cancerigenilor, favorizand metabolizarea lor. Este recomandata ca factor profilactic pentru cei care lucreaza in conditii de toxicitate, asigurand o buna protectie fata de radiatiile ionizante si ultraviolete.
Tot vitamina C are un rol protector in bolile cardiovasculare, contribuind la mentinerea rezistentei peretilor vasculari. Carenta ei induce fragilitatea si tendinta la hemoragii a vaselor capilare. Incidenta infarctului miocardic este mai mare la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, cand, aportul de vitamina C este deficitar.
Hipovitaminoza C apare, de regula, spre sfarsitul iernii, cand alimentatia este bogata in produse animale, derivate cerealiere, zaharuri, dar cam saraca in fructe si legume proaspete. Ea se mai constata dupa bolile febrile si tulburarile digestive. Se manifesta prin oboseala, scaderea capacitatii de efort, a rezistentei la imbolnaviri virotice si microbiene, sangerarea gingiilor etc.
Carenta vitaminica C se intalneste la sugarii si copiii mici hraniti unilateral cu lapte si fainoase, fara introducerea la timp a sucurilor de fructe si legume, a merelor rase, a supelor si pireurilor. Ea produce intarzieri in crestere, prin incetinirea formarii tesutului osos si a dintilor, lipsa poftei de mancare, rezistenta scazuta la infectii etc.
Scorbutul este o policarenta in care dominanata este avitaminoza C. In conditiile actuale de viata, este mai rar intalnita. Fumatorii si diabeticii prezinta frecvent o subcarenta in vitamina C. Utilizarea aspirinei timp indelungat provoaca o excretie sporita a vitaminei C prin urina. Insuficienta de vitamina C mai poate fi produsa de alcoolul in exces, de anticonvulsivante, tetraciclina, anticonceptionale orale etc.
Necesarul pentru un adult de vitamina C este de 75-90 mg/zi, fiind mai mare la femeile gravide sau care alapteaza. Vitamina C este usor distrusa prin fierbere. Se degradeaza in prezenta oxigenului si a substantelor alcaline. In fructele congelate, vitamina C se mentine cu atat mai bine, cu cat temperatura este mai scazuta. In produsele conservate cu zahar (dulceata, gem, sirop etc.), care au vascozitate ridicata, vitamina C se pastreaza mai bine.
Dintre fructe, cele mai bogate in vitamina C sunt: catina alba, macesele, coacazele negre, capsunele, lamaile, portocalele, agrisele. Fructele citrice, datorita continutului ridicat in acid citric, pastreaza vitamina C in cantitate mare pe o perioada lunga. Coaja (pielita) si stratul periferic al pulpei fructelor contin mai mult acid ascorbic (vitamina C) decat portiunea centrala. De regula, fructele mici si intens colorate sunt mai bogate in acid ascorbutic.
Se recomanda ca fructele sa fie consumate, pe cat posibil, impreuna cu coaja (care este bogata si in celuloza sau fibra) si in stare proaspata, deoarece prin prelucrare au pierderi importante de vitamine. In timpul pastrarii fructelor, in functie de activitatea enzimatica proprie fiecarui soi si de conditiile de depozitare, piederile de vitamina C sunt de 15-80 %.