Reportaj

„VIP-URI, DESPRE CLUJ!” – Gheorghe Turda: „Clujule, oraș cu dor, nu te uit până ce mor”

A făcut Conservatorul în Cluj-Napoca, iar de mai bine de 10 ani este Cetățean de Onoare al Clujului. Interpretul de muzică populară Gheorghe Turda ne-a vorbit astăzi despre anii studenției, despre planurile sale de viitor și despre cum a ales să ia drumul folclorului, în ciuda faptului că a făcut canto clasic. Asta pentru că, exact așa cum bine a concluzionat artistul, mai mult i-a plăcut pălinca sa de la Săpânța, decât berea lui Mozart.

 

ASCULTĂ AICI INTERVIUL COMPLET:

Reporter: Când ați vizitat pentru prima oară Cluj-Napoca?

Gheorghe Turda: Ca să fiu sincer, chiar când am venit la admitere, în 1966. La Conservator. Am început cu secția Pedagogie, după care m-am transferat la Canto. Am făcut 7 ani de facultate pentru că prin transfer nu mi s-au recunosct doi ani de la pedagogie, pentru că la canto erau alte materii de specialitate. Și atunci, în loc să trec la anul IV, la Canto am revenit la anul II.

Reporter: Ce impresie v-a lăsat orașul?

Gheorghe Turda: Ca orice citadelă a Transilvaniei, cum îi spun eu: „Clujul, oraș cu dor, nu te uit până ce mor”.

Reporter: Spuneați că aveți pentru noi pregătite câteva întâmplări inedite din Cluj.

Gheorghe Turda: După anul III de facultate la Pedagogie, m-am transferat în anul II la Canto Clasic pentru că s-a eliberat postul de soprană al Marianei Nicolesco care a primit o bursă la Roma și postul de canto l-am ocupat eu.

,Reporter: Aveți și o întâmplare care v-a rămas în minte din anii studenției?

Gheorghe Turda: Mai multe, dar una care m-a marcat toată viața. Ca să îmi mențin media de bursă în vremea aceea, eu am făcut în liceu și rusa. Și la cursul de rusă aveam o profesoară foarte omenoasă și iubitoare de studenți. La clasa de rusă, doar să citești o propoziție sau o frază în limba rusă, îți dădea 9 sau 10. La unul din cursuri, cam pe la mijlocul trimestrului, mă ridică în picioare doamna profesoară. Am crezut că am făcut vreo gafă, vreo boacănă, ceva. Ce credeți că mi-a făcut? M-a ridicat în picioare și m-a lăudat și mi-a spus un lucru extraordinar care m-a marcat toată viața. Zice: „Uitați-vă la Gheorghe Turda. Ieri l-am văzut pe corzo, pe lângă Conti”. Acolo erau studenții care se plimbau. Și venise mama mea de la Săpânța, prima creatoare de artă populară, a acelor cergi din Săpânța. Acele cergi, vă fac o paranteză, mama a făcut două cergi pentru filmul Dacii. Mama a venit la mine, cu desagii ei, cu o straiță. Am luat desagii lui mama pe umărul meu stâng, în dreapta am luat straița și tot cu dreapta o țineam pe mama mea. O scenă foarte frumoasă. Mă plimbam pe Pata, de la Casa Studenților, până la Operă pe tot buevardul. Și m-a văzut profesoara pe stradă. Eu nu am observat că m-a văzut. Și atunci, doamna profesoară m-a ridicat în picioare și mi-a zis așa: „Cinste pentru Gheorghe Turda care și-a purtat mama pe corzo Clujului, cu desagii pe spinare, cu straița în brațe și cu măicuța lui, ținând-o de braț. Cinste pentru el. Pentru treaba asta îi dau nota 10.”

Reporter: Ce mai știți astăzi despre Cluj?

Am fost de curând la Cluj. De curând, însemnând anul trecut. E foarte frumos, e foarte curat, foarte bine organizat și ordonat. Îl cunosc foarte bine pe domnul primar Boc, suntem în relații de amiciție. Dânsul, fiind din țara moților, le-am cântat la foarte mulți consăteni de-ai lui stabiliți în București. Sunt acei geamgi.

Reporter: Aș vrea să vorbim și despre perioada de pandemie. Cum ați rezistat lunilor de izolare?

Gheorghe Turda: Nu am stat degeaba. Mi-am pus la punct multe lucruri. Mi-am făcut ordine în biblioteci, în repertoriu. Am o casă de vacanță la Câmpina și acolo am pus-o la punct, cu una din fetele mele. Am lucrat la repertoriu că am fost puțin dator marelui public. Lucrez acuma, am două albume din repertoriu pe care nu le-am realizat până acum.

Reporter: Plănuiți să le lansați?

Gheorghe Turda: Normal, sigur că da. Și mai lucrez la o carte despre Gheorghe Turda. Cartea este aproape terminată. La Sibiu am un profesor, predă filosofie, istoria religiei și e și cântăreț foarte bun. Îl cheamă Vasile Chira, e din Maramureș. Eu l-am cunoscut când eram student, la Borșa, el avea 12 ani și avea o voce extraordinar de interesantă. Și am zis că ăsta micu, când va fi mare, va ajunge cântăreț mare. Și a ajuns. El îmi va scrie cartea. E aproape terminată.

Reporter: Cum se va numi?

Gheorghe Turda: Eu fiind nepotul lui Stan Pătraș, creatorul cimitirului Vesel din Săpânța, i-am dat un titlu foarte interesant, fiind vorba de Gheorghe Turda, de repertoriu, de cimitirul din Săpânța și despre opera lui Stan Pătraș, i-am zis așa: „În cimitir, la Săpânța, moartea și-a pierdut sămânța.”

Reporter: Cum credeți că va rezista industria spectacolelor după perioada de pandemie?

Gheorghe Turda: Pentru mine e un mare semn de întrebare pentru că lucrurile sunt extrem de bulversate de ani și ani de zile, în sensul rău al cuvântului. Ne-au năpădit non-valorile. Tot ce înseamnă artiști profesioniști, se confundă cu artiști amatori. Sau invers. Nu se poate. Eu am fost zeci de ani în comisiile de atestate pentru liberii profesioniști. Din 2010 nu mai funcționează la nivelul Ministerului Culturii. Am fost șef de comisie, am atestat toată țara. Acum, intră și cântă cine vrea, ce vrea, pe toate posturile de televiziune. Sunt anumite posturi particulare care fac comerț din prostia unor interpreți. E un fenomen scăpat de sub control.

Reporter: Care este cel mai frumos spectacol pe care l-ați avut în Cluj?

Gheorghe Turda: Parcă mă văd. Pe scena studenților, eram șeful ansamblului Ciocârlia, prin 2006 când mi s-a conferit de fostul primar Funar titlul de Cetățean de Onoare, cu care mă mândresc.

Reporter: Cum vi se pare publicul Clujean?

Gheorghe Turda: Ca să fiu sincer? Foarte pretențios. Trăind atâția ani ca student la Cluj, am simit de pe atunci bunul gust față de muzica adevărată ardelenească și populară, în general. I-am simțit pe spectatori că nu acceptă kitch-urile în muzica populară, mai ales cu influență sudistă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *