Politica

Viitorii parlamentari clujeni răspund la întrebarea dacă mai are rost să existe Curtea de Conturi, atâta timp cât rapoartele Curții sunt ignorate de celelalte instituții ale statului

Raportul de audit financiar al Curții de Conturi asupra conturilor anuale de execuție bugetară ale Unității Administrativ Teritoriale ale Municipiului Cluj-Napoca pe anul 2015 constată că au fost cheltuiți ilegal aproape 33 de milioane de lei.

Ziar de Cluj i-a întrebat pe candidații de pe listele din județul Cluj la alegerile parlamentare care este rostul Curții de Conturi și dacă ar fi de acord cu desființarea acesteia, în condițiile în care raporturile anuale ale Curții sunt ignorate de către instituțiile statului care nu iau măsuri pentru remedierea problemelor constatate și, eventual, pentru acționarea în instanță a celor responsabili de cheltuirea ilegală a banilor publici.

Gabriel Horia Nasra, candidat PSD la Camera Deputaților, a răspuns că rapoartele Curții de Conturi trebuie luate în considerare în cel mai serios mod:

„Rapoartele Curții de Conturi trebuie luate în considerare în cel mai serios mod. Cred că este și de datoria consilierilor locali să ceară executivului  fiecărei unități teritoriale explicații pentru concluziile rapoartelor.”

Adrian Oros, candidat PNL la Camera Deputaților, consideră că, pentru ca societatea să funcționeze, instituțiile, la fel ca persoanele fizice, ar trebui să își facă treaba:

„Nu cunosc exact care e procedura legală și care anume dintre instituții ar trebui să ia măsuri bazate pe raporturile Curții de Conturi, dar bănuiesc că sunt instituții care au trecute în regulamentul de organizare și funcționare aceste atribuții. Și ar trebui să-și facă treaba! Părerea mea este că fiecare, acolo unde lucrează, că e persoană fizică sau instituție, trebuie să își facă treaba. Și, dacă toți ne facem treaba, lucrurile merg! În momentul în care unii din acest lanț nu își fac treaba, totul se gripează. Asta, indiferent de ce domeniu discutăm.”

Marius Mînzat, candidat PNL la Camera Deputaților, afirmă că majoritatea deciziilor date de Curte sunt anulate de către instanțe:

„Eu nu știu dacă se ține sau nu se ține cont de Curtea de Conturi. Eu, ce pot să vă spun, din experiența din Consiliul Județean, cât și anterior, din Primăria Dej, de la Apele Române, unde am avut tipul acesta de controale, Curtea de Conturi vine și sesizează anumite aspecte pe care le consideră că nu ar fi în regulă, pe durata efectuării controlului anumite aspecte pot fi puse în legalitate dacă nu au fost sau, dacă nu se rezolvă tipul acesta de probleme pe durata efectuării controlului, ulterior, unitatea controlată are dreptul să-și spună punctul de vedere și să se apere și se ajunge chiar și în instanță. Se fac contestații dacă unitatea controlată consideră că nu este corect judecată de către Curtea de Conturi. Extrem de multe astfel de contestații în instanță, dacă nu chiar toate, sunt câștigate de cei verificați, nu de către Curtea de Conturi.

Într-o discuție pe care am avut-o cu niște domni de la Curtea de Conturi, chiar dânșii au recunoscut și își puneau problema: «Oare ce rol mai avem noi dacă aproape toate cele semnalate sunt anulate de către instanțe?!» Și întrebarea era pusă: «Oare suntem noi de vină, Curtea?» A fost o discuție, desigur, amicală, o analiză. Dacă s-ar desființa Curtea de Conturi, nu știu ce s-ar pune în loc, pentru că unitățile care folosesc bani publici trebuie verificate! Asta este fără îndoială! Nu știu dacă o altă entitate, pe alte principii, pe alte legi, pe alte regulamente, să facă altceva mai bine și mai eficient… pentru că controlul efectuat, deciziile date de către Curte, în marea majoritate sunt anulate de către instanțe, considerând că pe bună dreptate, instanța considerând că judecă imparțial… Atunci, care este rolul?”, se întreabă Marius Mînzat.

Irina Munteanu, candidat PNL la Camera Deputaților, crede că ar trebui întărită puterea Curții de Conturi:

„Categoric nu! – este răspunsul meu, cu privire la desființarea Curții de Conturi! Și, categoric da, pentru respectarea legii! Legile sunt făcute, totuși, să fie respectate! Curtea de Conturi este un organ de control și care dă recomandări cu privire la cheltuirea banului public, este firesc să fie așa și să existe!

Eu pot să vă vorbesc despre Câmpia Turzii și despre ceea ce știu că se întâmplă la Câmpia Turzii cu privire la ultimul raport de audit al Curții de Conturi. Cu siguranță că se ține cont și se încearcă remedierea neregulilor identificate în raportul Curții de Conturi. Nu pot să vă vorbesc despre Cluj-Napoca, însă la Câmpia Turzii se iau măsurile necesare. Curtea de Conturi, până la urmă, poate fi un sprijin sau ar trebui văzută ca un sprijin. Aș întări rolul și puterea Curții de Conturi. Eu, din câte știu, rapoartele presupun niște recomandări cu privire la ceea ce nu este corect sau ceea ce este greșit în cheltuirea banului public. Și, atunci, aș întări puterea Curții de Conturi pentru a putea impune anumite măsuri, atâta timp cât se constată că nu se respectă sau nu se remediază problemele identificate.”

Marius Nicoară, candidat PNL la Senat, crede că, în niciun caz, Curtea de Conturi nu trebuie desființată:

„Eu aici aș pune o singură întrebare, dacă sunt aceleași capitole bugetare care sunt împricinate. În niciun caz Curtea de Conturi nu trebuie desființată! Sunt convins că instituțiile iau în seamă rapoartele Curții de Conturi și acționează în consecință! Sunt absolut convins de treaba asta! Mărturisesc că nu am subiectul la îndemână, mă voi interesa și o să mă pronunț pe el. Chiar sunt și eu foarte curios. Nu prea pot să cred că se întâmplă așa ceva! Nu e în regulă! Sunt curios să văd, sigur, există o justificare sau nu, vom vedea! Nu cunosc! Dar, în niciun caz Curtea de Conturi nu trebuie desființată, este o instituție importantă. Curtea de Conturi face controale și are rolul de a ține într-o matrice legală tot ceea ce se întâmplă. Dar este foarte posibil să fi fost contestate anumite chestiuni și probabil că instanțele nu și-or fi spus încă cuvântul! Deci, mă gândesc la această formulă, pentru că, altfel, pe aceleași capitole bugetare dacă greșești de două ori la rând, înseamnă că nu ți-e bun contabilul! Însă, s-ar putea să fie litigiu și, atunci, până o instanță nu decide…”

Călin Tuluc, candidat PNL la Senat, consideră că problema constă în lipsa de claritate a legislației cu care operează autoritățile publice:

„Nu se poate să nu se țină cont de rapoartele Curții de Conturi pentru că, conform legii, ai obligația ca, în termenul dat de Curtea de Conturi, să duci la îndeplinire măsurile dispuse de Curte. Vă spun din experiența proprie, de la Consiliul Județean, de regulă pe tipul de cheltuieli nu se prea repetau aceleași spețe, adică nu același tip de cheltuială sau din același capitol bugetar se făceau plăți care ar putea fi suspicionate. Acolo e o problemă de interpretare. Sunt multe chestiuni, fiindcă de-asta și foarte multe rapoarte ale Curții de Conturi sunt atacate în instanțe și parțial se cam câștigă, pe anumite puncte, numai că Curtea de Conturi dă o notă de constatare pe 10 sau 20 de tipuri de neregularități.

O instituție de genul acesta trebuie să existe. Acum, că există așa, nu știu dacă neapărat rolul ei e problema, ci poate că funcționarii care sunt acolo și care interpretează într-un anume fel prevederile legale. Poate că legea finanțelor publice, schimbată tot din două în două luni, duce la asemenea interpretări. Deci, nu cred că e o problemă de existență a instituției, ci e o problemă legislativă aici, de interpretare. De exemplu, îmi aduc aminte de această interpretare prin care marile festivaluri, gen TIFF, nu mai pot fi finanțate și de la autoritățile locale; interpretarea aceasta a apărut abia în 2015. Și, până în 2015, s-au dat bani. Și acum s-au trezit câțiva contabili de la Curtea de Conturi să spună: «Dar stai, măi, că ăla obține profit!» Eu consider, ca și contabil, că atunci nu mai e activitate nonprofit. Dar e o interpretare personală a acelui om. Deci, nu cred că problema este de existență a instituției, ci de claritate a legislației cu privire la finanțările pe care le face autoritatea publică pe diverse categorii de evenimente culturale, sportive și de alt fel.”

Steluța Cătăniciu, candidat ALDE la Camera Deputaților, afirmă că cei de la Curtea de Conturi ar trebui să sesizeze în mod direct parchetele atunci când constată că există încălcări ale legii:

„Eu nu am văzut ca toată lumea să ignore rapoartele Curții de Conturi, sigur, referindu-mă la instituțiile statului care ar trebui nu doar să țină cont, ci să se autosesizeze cu privire la astfel de rapoarte ale Curții de Conturi pentru că, în cazul unor persoane publice, sau nu, de multe ori se autosesizează din articolele de presă, atât DNA-ul, cât și restul parchetelor. Bănuiesc că sunt indiferente la astfel de rapoarte ale Curții de Conturi doar atunci când există un interes. Depinde pe cine ar afecta raportul respectiv și dacă există un interes ca persoana respectivă să nu fie subiectul unui dosar penal, pentru că ceea ce Curtea de Conturi sesizează de obicei se finalizează cu un dosar penal; depinde ce interese au instituțiile respective cu privire la persoanele față de care Curtea de Conturi finalizează astfel de rapoarte. [Dacă, în condițiile acestea, mai are rost să existe Curtea de Conturi – n.r.], asta ar trebui să-i întrebați pe ei, pe cei de la Curtea de Conturi, care sunt foarte bine plătiți, au foarte multe facilități, sunt unii dintre cei mai bine plătiți bugetari ai statului român și ar trebui să-i întrebați, să le adresați lor întrebarea dacă această instituție mai are rost sau nu mai are rost, atâta timp cât ea este ignorată de către celelalte instituții ale statului. Eu cred că cei de la Curtea de Conturi ar trebui să sesizeze în mod direct, atunci când constată că există încălcări ale legii, indiferent despre cine este vorba, să sesizeze în mod direct organele statului, atât în ceea ce privește DNA-ul, cât și restul parchetelor.” 

Adrian Mureșan, candidat ALDE la Camera Deputaților, afirmă că ar trebui să se țină cont de rapoartele Curții de Conturi, iar persoanele care persistă în greșeli să fie trase la răspundere:

„Normal că ar trebui să se țină cont de raportul Curții de Conturi. Din păcate, în fiecare an, observăm că apar foarte multe sume plătite, conform Curții de Conturi, ilegal. Din păcate, vedem că, în loc să observăm o diferență de la an la an, să se îmbunătățească serviciile Primăriei, nu vedem nicio îmbunătățire! Aceleași probleme se regăsesc an de an. Poate că ar trebui să răspundă cineva până la urmă și aceste sume să se recupereze. Dar, din păcate, nu există o răspundere personală. Până la urmă, personalul din Primărie face ce spune primarul și, până la urmă, cred că el e principalul vinovat!

Normal că are rost această instituție, dar cred că ar trebui trase la răspundere anumite persoane care greșesc și persistă, până la urmă, în greșeală. A greși e omenește, înțeleg, dar, în momentul în care persiști în aceeași greșeală, tind să cred că este rea-credință, până la urmă. Și, am observat, într-adevăr, unele probleme pe care le semnalează Curtea de Conturi, până la urmă se soluționează, în urma contestațiilor, nu au în totalitate dreptate. Uneori, într-adevăr, cei de la Curtea de Conturi sunt acuzați de exces de zel, dar, în mare parte, în multe cazuri au dreptate. Și, aceste probleme, pe care Curtea de Conturi le semnalează, în mod normal ar trebui corectate. Unele dintre contestații, într-adevăr, se câștigă, dar nu în totalitate. De multe ori Curtea de Conturi are dreptate. În acele cazuri, în care Curtea de Conturi are dreptate și nu a fost un exces de zel, acele probleme ar trebui corectate, în mod sigur.”

Radu Silaghi-Dumitrescu, candidat ALDE la Senat, consideră că neluarea în serios a corpurilor recunoscute de specialiști reprezintă o problemă cronică la nivelul întregii societăți:

„Nu sunt de specialitate, nu sunt din domeniul financiar și de aceea nu cunosc în detaliu legislația care guvernează situația Curții de Conturi. Nu vă pot comenta detaliile rapoartelor, dar vă pot confirma că am citit o parte din ele, am citit despre ele, despre impactul redus pe care-l au în măsurile pe care autoritățile statului le iau mai departe. Din câte înțeleg eu, Curtea de Conturi este un corp de experți, în principiu unul dintre cele mai serioase corpuri de experți și, prin urmare, ar trebui ca punctele de vedere pe care le exprimă pe probleme financiare și contabile să fie luate cu prioritate în serios de către orice autoritate. Nu cred că ar trebui desființată, chiar dacă am spus că nu mă pricep la acest domeniu, dar este evident că în orice domeniu este nevoie de o astfel de autoritate. Ea nu știu să aibă autoritate juridică asupra societăților de stat sau altor organizații, doar de audit, însă cred că problema este de fapt cronică la nivelul întregii societăți. În foarte puține locuri sunt consultați specialiștii în domeniu sau sunt consultate organizațiile profesionale din domeniu.

Noi avem unul dintre cele mai sonore cazuri, cazul Roșia Montană, unde specialiștii din domeniu – nu se potrivește comparația, Academia Română este o instituție încă mult mai serioasă decât Curtea de Conturi, dar specialiștii în domeniu din Academia Română au avut un punct de vedere, iar întreaga dezbatere din spațiul nostru public a ignorat aproape complet punctul de vedere al Academiei Române. S-au confruntat organizații civice, firme private și aproape nimeni nu a luat în serios Academia Română. Așa că nu mă miră că nici Curtea de Conturi nu este luată în serios. Dacă m-ați întrebat în calitate de candidat, una dintre principalele motivații ale mele este tocmai să încerc să conving cât mai multă lume să ia mai în serios corpurile autorizate, asociațiile autorizate recunoscute de specialiști din România, indiferent de domeniu.”

Rareș Rusu, candidat PMP la Camera Deputaților, afirmă că, în România, toată lumea trebuie să respecte legea:

„În orice țară civilizată, în orice țară din Uniunea Europeană există această instituție. Nu cred că trebuie desființată Curtea de Conturi și instituțiile statului român trebuie să-și facă datoria! E stipulat clar în legi rolul Curții de Conturi și toată lumea din România trebuie să respecte legea! Nu pot să stabilesc eu cine ține cont, cine nu ține cont de rapoartele Curții de Conturi, eu știu că România este guvernată de legi și toată lumea din România trebuie să respecte legile țării!”

Ștefan Burlacu, candidat PMP la Senat, consideră că ar trebui să renunțăm la Curtea de Conturi pentru că această instituție reprezintă doar un „instrument al politicului”:

„Vorbind de banul public, din punctul meu de vedere, trebuia să fie o anchetă și lucrurile acestea trebuie sesizate. Nu știu, pentru că nu aveam de unde să am informația asta, dar, pentru mine, este un lucru chiar interesant și chiar o să mă interesez. Și e, din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi… înseamnă că tot politicul este implicat și asta înseamnă că acest guvern tehnocrat încă o dată a demonstrat ineficiența lui de la investire și până astăzi. Se subordonează direct guvernului pentru că Curtea de Conturi, știți bine, președintele Curții de Conturi este domnul Văcăroiu. Și, dacă stăm să o analizăm la rece, tot ceea ce se întâmplă astăzi în România este acest USL care încă mai există și astăzi. Adică, mă refer aici, PSD, PNL, acest troc care ei încearcă să ne amețească, dar de fapt ei încă mai trăiesc și încă ei guvernează împreună, dar pe spate, nu pe față, în această țară, din păcate. Iar rapoartele astea, ar trebui sesizate și organele abilitate, în special justiția trebuie să se sesizeze aici. Și dumneavoastră, ca și reprezentanții fideli ai noștri ar trebui să sesizați asta. Curtea de Conturi ar trebui să facă altceva și să lase alte instituții să se ocupe de… că ei sunt cei care ar trebui să ridice și să amendeze sau să arate cartonașul galben celor care fac ilegalități și, bineînțeles, ca banii publici să fie bine gestionați. Din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi încă o dată demonstrează că este doar un instrument al politicului și sunt la mâna… din punctul meu de vedere, ar trebui să renunțăm la ei, că nu fac nimic! Încă o dată au demonstrat că fac niște rapoarte, se plătesc niște salarii, vin cu o altă viziune decât politică. Dacă ați observat, în istoria la nivel național au fost o grămadă de cazuri în care Curtea de Conturi a sesizat și nu s-a luat nicio măsură!”

Emanuel Ungureanu, candidat USR la Camera Deputaților, felicită Curtea de Conturi pentru că, în sfârșit, își face treaba, și își manifestă încrederea că și DNA Cluj va ieși din zona amorțelii în care se află:

„Ani de zile ne-am plâns că nu-și face treaba Curtea de Conturi, că este o instituție politizată și acum, când își face treaba, strigăm toți, ca într-o țară de nebuni, de ce nu se sesizează instituțiile care ar trebui să valorifice rezultatele Curții de Conturi. Adică, eu nu vreau să se desființeze tocmai o Curte de Conturi care e atât de eficientă, în sfârșit își face treaba, și ce treabă! Uitați-vă ce se întâmplă pe Untold! Acolo este flagrant!

S-au dat bani publici fără niciun fel de discernământ, s-au dat sporuri salariale! Problema nu este la Curtea de Conturi, problema este la DNA, problema este la DIICOT. Aceste instituții trebuie să iasă din zona exercițiilor de imagine pentru că mi se pare de tot râsul că rapoarte de conturi care arată pagube în buget de zeci de mii, de sute de mii, de milioane de euro nu sunt băgate în seamă și DNA-ul ne scoate ochii, fără să se supere nimeni, cu 60 de bilete pe care le-ar fi dat nu știu cine pentru nu știu ce politician! Bine, dacă Anna Horvath a furat sau a făcut fărădelegi, să le vedem, dar dacă fărădelegea lui Anna Horvath este 60 de bilete și rapoartele Curții de Conturi sunt lăsate de izbeliște și nu le valorifică nimeni, asta înseamnă că ar trebui să se desființeze alte instituții, nu Curtea de Conturi! Deci, Curtea de Conturi, în sfârșit, își face treaba și îi felicit din toată inima și aștept cu nerăbdare și am foarte mare încredere că DNA Cluj va ieși din zona amorțelii în care se află după cazul Apostu; de la cazul Apostu, nu am mai văzut niciun caz consistent, din punctul meu de vedere, minus cazul Uioreanu, însă ar trebui cineva să facă ceva cu aceste rapoarte și felicit Curtea de Conturi pentru că își face treaba! În sfârșit, își face treaba!”

Mihai Goțiu, candidat USR la Senat, consideră că instituțiile de cercetare și de urmărire penală ar trebui să fie obligate să înceapă măcar prima fază de cercetare penală a faptelor ilegale sesizate în rapoartele Curții de Conturi:

„Consider că trebuie ținut mai mult cont de rapoartele Curții de Conturi. Există și contestații, unele dintre concluziile Curții de Conturi se desființează câteodată în instanță, dar trebuie să existe o instituție de control a statului pentru diferitele probleme, chiar dacă ulterior concluziile acestei instituții nu sunt de fiecare dată confirmate și problema e de a urni într-adevăr, de a exista o obligativitate, atunci când e vorba de sesizarea unor fapte penale, de a se începe măcar o fază de cercetare penală a celor relatate în rapoartele Curții de Conturi. Deci, nu consider că trebuie desființată. Instituțiile de cercetare și de urmărire penală ar trebui să fie obligate să facă măcar prima fază a cercetării penale atunci când e vorba de fapte penale în rapoartele Curții de Conturi.” 

Csoma Botond, candidat UDMR la Camera Deputaților, afirmă că Primăria ar trebui să aibă un punct de vedere referitor la raportul Curții de Conturi, municipalitatea având posibilitatea ca, dacă consideră concluziile raportului nejustificate, să se adreseze justiției:

„Cred că această decizie a Camerei poate fi contestată în justiție, nu? Eu nu cred că ar trebui să desființăm Curtea de Conturi. În toate țările civilizate și în democrațiile occidentale există Camera de Conturi. Dar, știu că există și posibilitatea ca, în cazul în care unitatea la care s-a făcut controlul nu este de acord cu raportul Curții de Conturi, se poate contesta în justiție și, până la urmă, justiția are ultimul cuvânt de spus în această materie. Nu cunosc în detaliu raportul Curții de Conturi, dar, sigur că Primăria ar trebui să aibă un punct de vedere și dacă crede că raportul Curții este nejustificat sau conține inadvertențe, atunci se poate adresa justiției.”

Hegedüs Csilla, candidat UDMR la Camera Deputaților, consideră că ar trebui ca Curtea de Conturi, atunci când constată că nu s-a respectat legea, să vină cu soluții de îmbunătățire a modului în care unitatea administrativ teritorială ar fi trebuit să procedeze:

„Legislația românească este incoerentă în ceea ce privește finanțarea actelor culturale, ale programelor și proiectelor din acest domeniu. Uniunea Europeană, în programul-cadru Europa Creativă solicită cofinanțarea proiectelor culturale, atât din fonduri publice, cât și din venituri generate de proiectul respectiv. Nu cunosc în detaliu raportul Curții de Conturi, dar în general cred că ar fi foarte util ca atunci când se constată că, din punctul lor de vedere, nu s-a respectat legea, să vină cu soluții de îmbunătățire a modului în care UAT ar fi trebuit să  procedeze și să susțină aceste propuneri cu o bază legală solidă.”

László Attila, candidat UDMR la Senat, consideră că, în unele cazuri, Curtea de Conturi și-a depășit atribuțiile și că, în același timp, ar trebui să aibă și atribuții extinse, de îndrumare, nu doar de control:

„Din câte știu eu, o bună parte din aceste constatări au fost contestate în fața instanțelor și o bună parte au fost câștigate. Dacă vă referiți la acele sume care au fost raportate sau sesizate de către Curtea de Conturi privind stimulentele salariale, pentru acele cazuri care se referă la cei care se ocupă de recuperarea creanțelor, acolo trebuie să vă spun că consider că Curtea de Conturi și-a depășit atribuțiile pentru că este principiul autonomiei financiare a instituțiilor publice locale. Nu prea înțeleg care este problema din punctul de vedere al Curții de Conturi cu această repartiție a stimulentelor pentru mai multe persoane, fără  a afecta suma totală stabilită prin lege. Pentru că, practic, despre asta știu, despre asta am fost informat și am depus și un proiect de lege în acest sens pentru că, dacă vorbim de speța respectivă, asta însemnând că prin lege s-au stabilit stimulente pentru cei care se ocupă de recuperarea creanțelor și aici autoritățile, respectiv sindicatele, sau cei din serviciile respective au solicitat ca să nu beneficieze doar o persoană sau câteva de 75%, ci suma să fie redistribuită către toți cei implicați în acest proces de recuperare, bineînțeles acordând un procent mai mare inspectorilor care se ocupă de creanțe, asta însemnând fără să atingă suma totală. Cei de la Curtea de Conturi au venit și au spus că trebuie recuperat de la persoanele care nu sunt inspectori. Dar, fără contabil, fără economist, fără cei care îți spun de la cine trebuie să recuperezi, nu ai cum să recuperezi. După acest raport al Curții de Conturi, care a fost contestat, la vremea respectivă, și de către autoritate și de către persoanele respective, în fața instanței, din câte știu, au început să apară procesele câștigate care le dau dreptate salariaților.

Deci, părerea mea este că Curtea de Conturi sau cei care au fost implicați în întocmirea acestui raport trebuie să citească legislația completă aferentă a unei instituții publice locale, pentru că este dreptul oricărei instituții, respectând prevederile legale, cu alte legi, ei aplică acest principiu al autonomiei financiare locale. Deci, au acest drept și asta a constatat și instanța.

Aș face o paranteză, cum se desfășoară un control sau activitatea Curții de Conturi. După ce se fac investigațiile sau, mă rog, controalele de rigoare, este o primă etapă prin care se aduce la cunoștință ce a constatat și un termen de remediere a acestora, după care se face procesul-verbal final. Foarte probabil, atunci când au semnalat acest lucru, atunci s-au consultat juriștii din instituție și cei implicați în această problemă și au decis că își mențin poziția pentru că, din punctul lor de vedere, este în regulă și este legal ceea ce s-a întâmplat. Și acest lucru a fost confirmat ulterior și de către instanțe. Eu nu am înțeles niciodată, de exemplu, de ce a trebuit modificată legea Curții și s-a scos capitolul îndrumării și a consultării prealabile. Pentru că, la ora actuală, nu există un temei legal să te duci la Curtea de Conturi, să îi întrebi cum trebuie să faci sau dacă e bine în varianta asta sau aceea. Deci, la ora actuală, au doar această competență, vin la sfârșitul anului, își fac controlul anual, sau atunci când sunt sesizați de către Parchet sau de către alte instituții, fără a-ți acorda această îndrumare și având și responsabilitatea îndrumării. Eu, mai degrabă, asta aș vedea-o, extinderea atribuțiilor, pentru că timpul ne-a demonstrat că această modificare a dus la astfel de situații încâlcite și interpretate diferit.”

Le mulțumim, în numele cititorilor noștri și a presupușilor lor votanți, acelor candidați aflați pe liste care au ales să ignore acest demers al nostru. Este de presupus că comunicarea pe care o fac ei pe Facebook le este suficientă sau că se bazează la vot pe disciplina de partid.

Lăsăm concluziile la latitudinea și judecata cititorilor noștri. Ne propunem să facem un profil al candidaților pe baza răspunsurilor primite din partea acestora și nu să îi învățăm care este rolul și scopul lor într-un legislativ. Aceasta va fi întrebarea finală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *