Numeroase specii de viermi pot trai in interiorul corpului omenesc si pot determina boli ce afecteaza intestinul, ficatul, vezica urinara, ochii, muschii si pielea.
Majoritatea bolilor datorate viermilor sunt cantonate in zonele tropicale ale Africii, Asiei, Americii si Oceaniei. Cu toate acestea, o parte se intalnesc si in climatul temperat.
Bolile determinate de viermi se numesc helmintiaze, toate avand un semn comun si anume o crestere a eozonofilelor (un fel de globule albe) in sange, in ciuda faptului ca ele pot afecta organe diferite.
Contaminarea. Majoritatea acestor boli survin dupa ingerarea de alimente sau apa contaminate de viermii respectivi. Exista si alte modalitati de contaminare: bolile determinate de viermii prezenti in tarile tropicale, cu exceptia dracunculozei, se transmit prin intermediul intepaturilor de insecte, care injecteaza in sange ouale viermilor continute in saliva lor, sau prin patrunderea directa prin piele a larvelor cu ocazia scaldarii in ape murdare (contaminate).
Afectarea intestinala este datorata fie viermilor cilindrici, cum sunt ascaridul, tricocefalul, trichinella, strongyloides, ankylostoma sau oxiurul, fie viermii plati ca tenia, denumita si viermele solitar sau cum este Fasciolopsis sau cum sunt schistosomele. Lungimea lor difera de la cativa milimetri (oxiurul) la mai multi metri (tenia).
Acesti viermi produc tulburari digestive diverse: diareee, varsaturi, pierderea poftei de mancare, constipatie si dureri abdominale. Cateodata nu apare nici un simptom. Alte semne pot aparea in functie de tipul de vierme:
– oxiurii produc mancarimi caracteristice la nivelul anusului, care nu apar decat seara si in timpul noptii;
– ankylostomele determina o tuse seaca, eruptii cutanate si o anemie prin pierderea sangelui intestinal;
– tenia poate fi cauza de bulimie in unele cazuri;
– trichinella produce crampe musculare si febra.
Afectarile ficatului. Ficatul poate fi invadat fie de viermi adulti (parazitoza hepatica, parazitoza de China, fasiola hepatica), fie de larve care produc chisturi (hidatidoza, echinococoza), sau de oua (schistosomiaza). Prezenta lor in ficat poate determina icter, dureri si o crestere a volumului acestuia. Afectarea hepatica poate fi mai severa evoluand pana la o ciroza hepatica. Aceasta complicatie poate surveni dupa un numar de ani.
Afectarile pulmonare sunt determinate de prezenta parazitilor in bronhii sau de dezvoltarea in plamani a unui chis hidatic – un fel de cavitate rotunjita umpluta cu un lichid mai mult sau mai putin limpede care contine scolecsi (extremitati proximale de tenii). Chistul hidatic este cauza tusei si durerilor toracice. Parazitii determina formarea de cavitati in bronhii si se manifesta prin expectoratii sanguine.
Tratamentul. Bolile infectioase determinate de viermi sunt tratate cu medicamente antiparazitare care-i distrug. Cele mai utilizate sunt urmatoarele: flubendazol, pyrantel, thiabendazol, ivermectin, praziquantel si fluvermal. Aceste medicamente dau rezultate bune. Administrarea tratamentului intr-o singura priza e de obicei suficienta.
Profilaxia. In regiunile temperate, profilaxia se bazeaza pe prepararea termica suficienta a alimentelor, in special carne si peste, si pe respectarea masurilor de igiena individuala.
In regiunea tropicala masurile de profilaxie inseamna protectia impotriva insectelor (folosirea solutiilor antitantari si a unor plase impotriva tantarilor), consumarea de apa potabila obtinuta, daca e necesar, prin dezinfectie si filtrare, cat si construirea de catre autoritatile sanitare a latrinelor pentru a diminua raspandirea in natura a viermilor continuti in fecale. In regiunile infestate trebuie sa evitati sa mergeti fara cizme prin apa dulce (schistosomiaza) sau prin noroi (ankylostomiaza).