VIDEO INTERVIU Profesorul Nicolae Urs, specialist în e-guvernare: ”Votul online nu este o soluție pentru România. Instituțiile publice nu sunt digitalizate”

Ziar de Cluj a stat de vorbă cu profesorul Nicolae Urs, prodecan responsabil cu digitalizare din cadrul Facultății de Științe Politice Administrative și ale Comunicării. Nicolae Urs ne-a împărtășit modul în care facultatea a încercat să mențină relația cu studenții în timpul stării de urgență, astfel încât aceștia să fie mereu informați. De asemenea, profesorul Nicolae Urs fiind specialist în e-guvernare ne-a expus lipsurile pe care instituțiile din România le au în ceea ce privește digitalizarea activității. 

REPORTER: Domnule profesor sunteți absolvent de Jurnalism, cum de nu ați urmat o carieră în acest domeniu?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Am lucrat ca jurnalist în timpul Facultății, atât la ziare și posturi de radio din Cluj, cât și la un ziar studențesc, ulterior colegii de la Departamentul de Administrație Publică au observat pasiunea mea pentru internet și pentru influența lui asupra tuturor fațetelor societății așa încât am virat-o către e-guvernare, digitalizare și pe subiectele acestea m-am specializat ulterior.  

REPORTER: Cum de ați decis să urmați o carieră academică?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Îmi place să predau. Am început să ajut la predarea seminariilor încă din anul patru de Facultate. Am observat că e ceva ce îmi place și din spusele studenților, ceva la care sunt bun, așa încât am decis să urmez această carieră.  

REPORTER: Sunteți prodecan responsabil cu recrutarea și cu prezența online. Spuneți-ne despre proiectele pentru studenți pe care le-ați coordonat?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Acum mai ales în ultimul semestru în care totul s-a desfășurat online a trebuit să ne preocupăm foarte mult de felul în care studenții simt că sunt la facultate, chiar dacă sunt acasă. În această perioadă a fost cu atât mai importantă comunicarea dintre noi ca Facultate, ca instituție și studenți pentru că în momentul în care ești acasă într-un oraș sau sat din România, nu contează care, nu mai ești în contact nici cu colegii tăi, nici cu cadrele didactice, nici cu personalul administrativ din Facultate e ușor să îți pierzi motivația. Atunci am încercat să îi implicăm pe studenți în tot felul de proiecte. De pildă, noi aveam un meci tradițional de fotbal pe care îl jucam studenții cu profesorii în fiecare primăvară. Nu am mai putut să îl facem, așa încât am organizat un mic campionat de FIFA 2020 pentru studenți. Am încercat să îi ținem la curent cu tot ce se întâmplă atunci când se întâmplă în facultate. Dacă a fost o conferință sau un workshop care s-au desfășurat online. Au fost lucruri care se desfășurau de obicei în Facultate. Tot timpul i-am informat și ei apreciază foarte mult faptul că încercăm să ținem legătura cu ei chiar dacă nu sunt aici.

REPORTER: Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării are o foarte bună prezență online, aș putea spune că este un exemplu în acest sens. Care sunt principalele avantaje ale unei prezențe solide pe rețelele de social media?  

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Acolo sunt studenții. Noi mergem acolo unde sunt studenții. Dacă aceste canale de comunicare sunt folosite de către studenți, noi o să fim acolo. Cele mai importante două canale de comunicare pentru noi în ceea ce privește social media sunt Instagram și Facebook. În ordinea asta, dacă mă întrebați pe mine. Dar aici eu am doar un fel de rol de coordonare. Cel care se ocupă este Dorin Spoaller, cel care face toate lucrurile frumoase pe care le vedeți pe Facebook și Instagram. În plus se organizează în fiecare an un corp de interni. Noi avem specializări de Comunicare și Publicitate și sunt destui studenți care pot să ne ajute în domeniul acesta și făcând asta ei să învețe. Cu ajutorul lor avem această prezență care a tot fost lăudată, laudele i se cuvin lui Dorin în principal.  

REPORTER: Cum v-ați adaptat activitatea didactică în timpul stării de urgență? Sunteți pregătiți să începeți anul academic tot în online?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Ar vrea să înceapă în online? Nu. Sunt pregătiți? Părerea mea este că sunt mai bine pregătiți acum decât când am început online-ul. Când s-au mutat cursurile și seminariile în online noi eram deja pregătiți. Aveam o platformă e-learning pe care o folosim de mulți ani. Aveam conturi de Zoom plătite, pregătite pentru a putea fi folosite, așa încât noi de a doua zi am putut să ne mutăm online. Aveam infrastructura necesară pentru acest lucru. Majoritatea profesorilor au folosit platforma Moodle pentru materiale de curs și Zoom pentru interacțiune directă video cu studenții la cursuri și seminarii.  

REPORTER: Ați coordonat proiecte pe e-guvernare. Posibil să urmeze alegeri locale, în contextul epidemiologic actual cât de important ar fi fost acum existența votului online?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Din punctul meu de vedere și al colegilor de la Științe Politice care au studiat problema aceasta, votul online nu este o soluție pentru România în acest moment. De fapt nu este o soluție nicăieri în lume. La final, atunci când numeri voturile, numărătoarea voturilor la un vot online se întâmplă în interiorul unui calculator, nu ai cum să îl verifici până la urmă și atunci lucru acesta este împotriva ideii că votul trebuie să fie verificabil. Nemaivorbind de toate celelalte obstacole, infrastructura tehnologică, faptul că oamenii din România au un nivel de alfabetizare digitală destul de scăzut raportat la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană de pildă, faptul că instituțiile publice din România nu sunt digitalizate în măsura în care am vrea noi să fie și așa mai departe. Aproape toate statele care au testat votul online au renunțat la el. Singurul stat care îl aplică încă e Estonia, iar acela e un caz special.  

REPORTER: Autoritățile locale din Cluj-Napoca se laudă cu digitalizare activității, credeți că aceste proiecte sunt vizibile, sau mai sunt nevoie de alte schimbări?

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Cluj-Napoca este unul din campionii digitalizării, ca Primărie vorbesc. Au peste 160 de formulare care se pot depune online. Nu am mai văzut în nicio primărie din România lucru acesta. Avem bugetarea participativă care se întâmplă în fiecare an. Sunt multe proiecte de digitalizare care au fost începute. Ce lipsește din punctul meu de vedere este o coordonare de la nivel central, nu la nivel local. România în acest caz este un caz special în sensul în care aproape oriunde în lume e-guvernarea a avut succes sau are succes s-a întâmplat cu inițiativa de la centru. În România, până acum un an și ceva, lucru acesta nu a fost posibil. Și atunci nu e de mirare că destul de multe orașe din România au renunțat să mai aștepte după Guvernul central și au început să își facă ele ecosistemul de servicii online. Aici este și un avantaj și un dezavantaj. Avantajul este că locuitorii acestor orașe au posibilitatea să acceseze aceste servicii online, dezavantajul este că în momentul în care totuși un sistem național va fi pus pe roate integrarea tuturor acestor sisteme disparate va fi mult mai grea.  

REPORTER: Credeți că actuala pandemie îi va face să se gândească mai mult la proiecte de tipul e-guvernare? 

LECT. UNIV. DR. NICOLAE URS: Cu siguranță. Nu are cum să nu se întâmple lucrul acesta și chiar se întâmplă. Dacă vă uitați la activitatea ADR, Autoritatea pentru Digitalizarea României ei au lansat o serie de proiecte pe care nu l-am fi putut avea niciodată înainte de pandemie.  

Adauga comentariu