Video interviu cu Raimonda Boian – „O masă caldă” a supraviețuit pandemiei datorită voluntarilor inimoși

„O masă caldă” este un proiect născut și crescut la Cluj, care „a făcut pui” la nivel național, care supraviețuiește și acum, pe timp de pandemie, prin devotamentul bucătarilor voluntari care asigură, pentru mii de oameni nevoiași, uneori singura masă a zilei.

Raimonda Boian, coordonatoarea acestui proiect, a explicat, în cadrul interviului acordat pentru Ziar de Cluj, dificultățile, dar și farmecul activității care hrănește și încălzește zilnic oamenii sărmani sau ai nimănui:

Ziar de Cluj: Vrem să cunoaștem proiectul Asociației „O masă caldă”. Cum a început totul?

Raimonda Boian: Asociația „O masă caldă” este deja cu vechime în Cluj-Napoca din 2013, când un grup de inițiativă civică a strâns 100 de lei, cu acordul Primăriei, a intrat la Cantina Socială și a gătit 50 de porții de mâncare, mâncarea caldă necesară persoanelor fără adăpost, persoanelor cu venituri mici din municipiu.

Din acel moment, am crescut organic, ca să folosim un limbaj specific mileniului III, și am ajuns de la 50 de porții la aproape 1900 de porții în țară, pentru că ne-am extins și în alte localități.

În Cluj-Napoca, suntem în acest moment la 1250 de porții pe săptămână, pentru că, din 2018, odată cu primirea acestui spațiu de la Primăria Cluj-Napoca, am putut să îl amenajăm ca bucătărie și, astfel, să extindem de la o masă caldă pe săptămână la 5 mese calde pe săptămână.

Ziar de Cluj: Cine sunt beneficiarii?

Raimonda Boian: Beneficiarii noștri fac parte din mai multe categorii. O parte sunt copii înscriși în centre de zi, unde beneficiază de servicii de tip after-school, sunt 70 din Cluj-Napoca, o parte sunt rezidenți ale celor două centre de urgență ale Primăriei Cluj-Napoca, de pe strada Dragoș Vodă și Oașului (110, în medie, la amândouă), și a treia categorie este una pe care nu o putem defini pentru că noi nu facem anchete sociale. Nu ne uităm la cei care vin să primească o masă caldă. Cei care vin să primească o masă caldă înseamnă că au nevoie de ea și noi de-asta suntem aici, asta este misiunea noastră, să le oferim. Și, atunci, în această categorie sunt persoane fără adăpost, sunt persoane cu adicții de tot felul, sunt persoane vârstnice, sunt persoane singure, care nu se descurcă, sunt persoane cu venituri mici. Sunt toate bănuieli, pentru că noi nu facem anchetă socială și nu îi luăm la întrebări de ce vin în Piața Cipariu, unde le împărțim în acest moment, în fiecare zi, de luni până vineri, la ora 3, mâncarea.

Ziar de Cluj: S-a păstrat prețul de 2 lei pentru o porție?

Raimonda Boian: Prețul de 2 lei, din păcate, nu îl mai putem menține, pentru că prețurile la toate alimentele au crescut, dar ne străduim să rămânem în limita a 4 lei. În funcție de meniu, pentru că și de asta depinde.

Ziar de Cluj: Cine sunt bucătarii și cu ce bani cumpărați ingredientele?

Raimonda Boian: Din fericire, avem un număr foarte mare de prieteni care ne sunt aproape și financiar, și cu timpul lor fizic, oferindu-ne ajutorul la gătit. Donatori sunt foarte mulți și asta se vede pe extrasul de cont bancar la finalul lunii, pentru că sunt persoane care de la 10, la 100, la 500 de lei ne donează în fiecare lună. Persoane fizice, cărora trebuie neapărat să le mulțumesc și le mulțumesc de fiecare dată, deși nu îi cunosc, dar ei se știu și trebuie să știe că pentru noi sunt extrem de valoroși.

O sursă de venit este reprezentată de sponsorizări de la persoane juridice, aici avem în funcție de fiecare cum simte, dacă ne este aproape, iar voluntarii ne vin din toate categoriile. Avem și proiecte de CSR, „Adoptă o masă caldă pe lună”, în care angajați de la companii vin o dată pe lună și gătesc, sau sunt companii care au luat o dată pe săptămână să gătească și ne-au și oferit ajutorul financiar pentru ziua în care și-au trimis angajații. Sunt grupuri de prieteni care vin, este un loc foarte plăcut în bucătărie, este o zonă de socializare teribilă pentru că ai tot felul de motive de povești și de voie bună și mai și înveți ceva, te simți util. Faci ceva care la sfârșit ajunge la cineva care are nevoie, e o activitate plăcută și înveți.

Ziar de Cluj: Cum v-a influențat activitatea pandemia de coronavirus?

Raimonda Boian: Pandemia ne-a luat prin surprindere, nu am știut cum să o abordăm de la început, dar ne-am adaptat. Copiii, odată centrele închise, i-am pierdut ca beneficiari în această perioadă, așteptăm să se redeschidă centrele, să reluăm gătitul pentru ei.

Ziar de Cluj: Ce fac acești copii, în acest moment?

Raimonda Boian: Sunt acasă, în familiile lor, sunt genul de copii care, probabil, nu au tabletă și nu pot să participe la cursuri. Cred că organizațiile care au grijă de ei la centre, se mai ocupă și în această perioadă de ei.

Ziar de Cluj: Și ar fi greu să îi găsiți pe fiecare în parte și să le oferiți această masă caldă.

Raimonda Boian: E foarte greu, nu avem cum. Un lucru foarte important de menționat la activitatea Asociației „O masă caldă”, se desfășoară doar cu voluntari. Voluntariatul primează la noi, nu avem angajați, nu avem organigramă. Deci, eu nu pot obliga pe cineva să vină în fiecare zi, să ducă mâncarea la cineva, pentru că nu am cum. La Centru erau acolo, venea reprezentantul centrului aici, lua mâncarea, o ducea. Noi nu aveam contact cu ei. Noi doar le pregăteam mâncarea și cineva le-o ducea.

Numărul beneficiarilor de la centrele de adăpost a crescut. Pentru că, în primele zile de stare de urgență, Jandarmeria și Poliția Locală i-a strâns de pe străzi, i-a dus la centre. Și, atunci, numărul de porții de mâncare pentru centre a crescut, la 50 la un centru, 67 la celălalt.

În schimb, s-a pus problema ce facem cu cei care veneau în parc să le împărțim mâncarea, pentru că nu mai aveam voie să facem adunări publice și asta era deja o adunare publică. Așa că, în săptămâna respectivă, lunea, în 21 martie, a fost ultima zi când noi ne-am întâlnit în spațiul public cu ei. Și aveam pregătită de duminică o listă în care să le trec niște date de identificare și un loc unde îi găsim. Nu știam ce o să se întâmple, dacă o să pot să le trimit mâncarea acasă. Dar, am zis că încerc. Și ne-am ales cu o listă de vreo 60 de persoane, 60 de porții de mâncare, și a doua zi am scris pe Facebook: hai să îi ajutăm pe acești oameni, să ajungă mâncarea la ei! Am făcut un call pentru voluntari, special pentru transport. Și, din data de 23, am început să le trimitem mâncarea acasă. A fost o surpriză uriașă pentru mine că, în decurs de o zi, am reușit să strâng 10 voluntari care și-au împărțit orașul pe zone, pe trasee și, de miercuri, din 23, de la ora 14, au venit 10 săptămâni și au dus mâncarea la beneficiari acasă.

Ziar de Cluj: Nu ați avut probleme cu voluntarii bucătari?

Raimonda Boian: Nu! Nici cu ei nu am avut nicio problemă. Partea de început, primele două săptămâni, voluntarii s-au organizat ei, în familii. Au venit familii să gătească, pentru că erau în siguranță. Noi aici oricum respectăm toate regulile de igienă, o făceam și înainte de pandemie, pentru că e o bucătărie, nu ne jucăm cu siguranța alimentară a beneficiarilor noștri. Sau a voluntarilor noștri, inclusiv. Și, atunci, venind în familie, aveau sentimentul de siguranță, fiindcă ei oricum erau și acasă împreună, și aici.

După starea de urgență și intrarea în starea de alertă maximă, deja au început să se întâlnească și prietenii. Era un loc de întâlnire, până la urmă, într-o perioadă cu anxietăți teribile. La sfârșit, când am zis: gata, astăzi a fost ultima zi, după 10 săptămâni în care ați dus mâncarea, de luni o să ne întoarcem în spațiul public, le-am mulțumit pentru ajutorul pe care ni l-au dat și, invariabil, toți mi-au zis același lucru: „Noi vă mulțumim, pentru că ne-ați dat un sens, în perioada aceasta dificilă!” Am avut persoane care aveau un job și au rămas fără el, persoane care lucrau de acasă, am avut și un băiat care lucra, dar avea o pauză de masă de o jumătate de oră, timp în care venea cu motocicleta, se ducea, ducea mâncarea la două familii, se ducea înapoi la serviciu.

Ziar de Cluj: Cum v-ați descurcat financiar? Pentru că pandemia a afectat economic și firmele și persoanele fizice. Au fost puțin mai zgârciți în a dona, în a sponsoriza?

Raimonda Boian: Nu pot să zic că au fost mai zgârciți, dar cheltuielile noastre au fost mai mari. Donatorii persoane fizice au rămas la fel. Sponsorizări am primit mai puține, dar oricum sponsorizările în general se primesc pe final de an, nu în timpul anului. Dar, ne-au crescut foarte mult cheltuielile cu produse pe care altfel nu trebuia să le avem sau le cumpăram mai ieftin, pentru că noi întotdeauna am avut măști și masca era 40 de bani. Și, când a venit nebunia asta, eu aveam o cutie de 100 de bucăți începută. În momentul în care a trebuit să mă duc să cumpăr măști și am văzut că ele costă 7 lei, am zis, e imposibil să dau banii donatorilor pentru o mască, de la 40 de bani, la 7 lei, nu pot! E teribil! Aici am suferit un pic, din cauza cheltuielilor mai mari, nu pentru că nu le-am fi avut și înainte, ci pentru că acum, brusc, cineva a considerat că trebuie să câștige de pe urma comercializării acestor produse.

Ziar de Cluj: Cum vedeți viitorul acestui proiect, în contextul pandemic pe care îl traversăm?

Raimonda Boian: Nu se va schimba nimic, din punctul nostru de vedere, în perioada următoare. Și vă spun și de ce: chiar dacă ne întoarcem la izolare, sper să nu se întâmple, dar avem deja baza de date cu ei și am demonstrat că putem să ne continuăm activitatea.

De asemenea, am obținut o sponsorizare pentru achiziționarea de echipamente și accesorii pentru pandemie și oricum noi le-am dat și până acum măști. Deci, cei care vin în piață să ia mâncarea au măști, pe care noi li le dăm, dacă nu au mască, nu stau la rând. Nu au voie să se miște, stau așa, într-un cerc, și așteaptă să trecem noi pe la fiecare, să le dăm mâncarea. Nu îi lăsăm să socializeze foarte mult, să se adune în grupuri, să stea unii peste ceilalți, tocmai în ideea în care încercăm să ne păstrăm sănătatea tuturor - și a mea, și a voluntarilor, și a beneficiarilor, astfel încât să putem să ne continuăm activitatea.

Adauga comentariu