Eveniment

VIDEO INTERVIU – Compozitorul și profesorul Cristian Bence-Muk, un reprezentant de seamă al noii generații de compozitori clujeni

Ziar de Cluj a stat de vorbă cu Cristian Bence-Muk, compozitor și profesor la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Cristian Bence-Muk compune în genuri diverse, creația sa cuprinzând lucrări vocal-simfonice, camerale, corale, opera, balet, majoritatea fiind interpretate atât în țara cât și în străinătate.

Profesorul clujean ne-a povestit despre începutul carierei sale de succes, despre profesorii care l-au inspirat și despre importanța educației academice pentru tinerii muzicieni, dar și cum s-au adaptat studenții și profesorii Academiei de Muzică după ce cursurile s-au mutat în online.

Reporter: Domnule profesor, cum v-ați descoperit dragostea pentru muzică?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: Aș putea spune că această pasiune a fost descoperită de părinții mei care au observat că la vârsta de trei-patru ani mă linișteam doar cu muzică cultă, iar apoi în preajma vârstei de șase-șapte ani chiar m-au întrebat la modul foarte serios, la ce școală ai dori să mergi? Eu am o soră mai mare cu cinci ani care era la arte plastice. În Deva, de unde sunt eu Liceul de Muzică și Arte Plastice erau împreună. Am spus că vreau să merg la liceul la care este și Alina, dar la muzică, vreau să fac chitară. Mi-au spus bine, dar nu se poate chitară din clasa întâi, doar vioară. Bine, atunci vioară, și acesta a fost debutul.

Reporter: Ați început cu studiul viorii în liceu, apoi ați studiat compoziția la universitate. Aveți vreun regret că nu ați urmat o carieră de violonist?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: Sincer nu. Eu am început cu un ușor mic handicap la vioară. În primii doi ani de studiu am dobândit o poziție care nu era conformă cu performanța. Ulterior în clasa a III-a am schimbat profesorul de vioară, m-am dus la un profesor foarte bun și a trebuit să tot reparăm acea poziție mult și bine și de aceea performanțele au întârziat să apară. Momentul în care în clasa a XI-a am schimbat macazul și m-am prezentat la Olimpiada Națională de Muzică Teoretică care presupunea probe de teorie, solfegiu, dicteu, armonie, iar armonia este baza compoziției. Am obținut locul I pe țară, apoi în clasa a XII-a la fel, locul I pe țară. Am intrat primul la Conservator și apoi lucrurile au început să se lege în această direcție. În plus, parcă nu era pentru mine să studiez patru-cinci ore pe zi la instrument aceleași pasaje pentru a obține o interpretare desăvârșită. În schimb pot să lucrez 8-10 ore să compun, oricât de intens ar fi, este altceva, pentru mine.  

Reporter: Cine sunt profesorii care v-au inspirat să urmați o carieră didactică?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: În domeniul nostru, muzică, care este mai multe decât o meserie, este o vocație, relația dintre maestru și discipol este foarte importantă. Marii compozitori ai trecutului, cu toții au avut profesori importanți. Mă gândesc că însuși Mozart, prototipul compozitorului extrem de talentat, genial a studiat nu doar cu tatăl său ci și cu Padre Martini în Italia. Bach a studiat cu Buxtehude, a făcut o ucenicie acolo. Să nu mai vorbim de secolul XX, unde Arnold Schonberg, cel care a deturnat traseul muzicii pentru perioada de după el și a creionat tot ce înseamnă muzica modernă a avut elevi extremi de importanți, Alban Berg, Anton Webern, dar și mesieni.  A avut elevi extrem de talentați, toți marii compozitori din a doua jumătate a secolului XX, Karl Shtockhausen, Pierre Boulez,  Messiaen, toți au trecut pe la clasa sa de analiză. Aș putea spune că profesorii mei atât din liceu cât și din Conservator, o parte dintre ei m-au influențat și au reprezentat modele didactice și umane și m-au determinat să ajung aici. Trebuie să vă spun despre profesorul meu de vioară din clasele III-XII, domnul profesor Soltan Viorel, dar și despre doamna profesor Soltan Monica cu care am studiat muzică de cameră. Domnul profesor Adrian Lazăr cu care am început armonia și cu care am obținut rezultate la olimpiadă. Sau domnul profesor Bardan Tiberiu, cel care m-a convins că trebuie să merg la Cluj, că eu sunt pentru compoziție. În Conservator, cel cu care am studiat compoziția, domnul profesor Hans Peter Turk, un om și un muzician cu totul ieșit din comun, un model din toate punctele de vedere. Trebuie să vă mai spun și de domnul profesor Valentin Timaru, cu care am colaborat încă dinainte să intre la Conservator. Am început studiul compoziției în clasa a X-a, iar după terminarea studiilor dânsul mi-a oferit chiar posibilitatea unui loc de muncă, preparator la disciplina Forme și analize muzicale. Și aș încheia cu profesorul coordonator de la doctorat, academicianul profesor doctor Cornel Țăranu, oameni cu totul deosebiți, fiecare modele din punct de vedere profesional, artistic, uman pentru mine.  

Reporter: În ceea ce privește compoziția, cât este știință exactă și cât este emoție?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: Este întrebarea mea preferată pe care studenții din fiecare an mi-o adresează, fiecare generație. După ce analizăm noi la Forme și analiză medicală, la un moment dat vine întrebarea, Ei domnule profesor, dar chiar s-a gândit compozitorul la toate acestea lucruri? Compoziția e numai emoție, sau inspirație. Dacă ar fi doar emoție, nu s-ar putea preda la toate Conservatoarele din lume. Îmi aduc aminte că în primul an de compoziție domnul profesor Hans Petere Turk ne-a spus așa: Eu nu pot să vă învăț să aveți idei, dar dacă aveți idei pot să vă învăț ce să faceți cu ele. Este vorba de un meșteșug componistic care se învață temeinic și care contribuie foarte mult la exprimare clară la realizarea contrastelor acolo unde este necesar: cum, cât, unde, în ce fel. Când studenții mă întreabă acest lucru, ca să le dovedesc, chiar studenții muzicieni își pun această întrebare firească, le explic că un compozitor nu simte doar ci are și un meșteșug dobândit în ani și își propune să realizeze niște lucruri în mod rațional. Nu se poate vorbi de artă în absența rațiunii. Arta este produsul superior ar spiritualității umane, ori ce ne separă pe noi de toate celelalte ființe de pe Terra, rațiunea. Nu poate să lipsească rațiunea chiar aici. Le dau un exemplu din Bach în care le arăt cum cu patru celule muzicale, grupuri de sunete, în mod absolut matematic își construiește o întreagă parte orchestrală la toate instrumentele și sună extraordinar de frumos. Și le spun că sigur nu este doar matematică, nu este doar știință, doar meșteșug pentru că atunci muzica ar fi aridă, dar nu poate fi nici doar emoție și talent pur fără meșteșug pentru că atunci nu s-ar putea realiza lucruri grandioase, ample. Când cele două se îmbină, emoția și meșteșugul atunci ne aflăm în preajma și în prezența capodoperei. Poate din această cauză Beethoven spunea despre Bach: Nu pârâu, ci mare ar fi trebuit să se numească, că Bach înseamnă pârâu. 

Reporter: Compozițiile pot fi influențate de starea de spirit a compozitorului?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: Absolut. Această stare de spirit sigur că influențează omul, compozitorul. Îmi vine în minte acum o sonată pentru pian și vioară de Mozart în Mi minor, K. 304, una dintre puținele creații ale lui Mozart scrisă în minor și cam unica scrisă în Mi minor. A fost scrisă în perioada 1778, perioadă în care a murit mama lui Mozart. Este o lucrare tulburătoare și din nou această tonalitate minoră subliniază stările prin care a trecut compozitorul în momentul respectiv. Și în ceea ce mă privește constat că starea din perioada în care am compus muzica respectivă își pune amprenta asupra lucrării. 

Reporter: Cum credeți că pot fi atrași tinerii spre muzica clasică?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: Cred că este foarte important ca tinerii să înțeleagă că o educație clasică, academică în domeniul muzical poate să facă diferența chiar dacă ei ulterior aleg să performeze într-un domeniu al muzicii comerciale de consum. Școala se vede, școala face diferența și ar putea să se distanțeze de ceilalți care sunt doar talentați, fără să aibă studii de specialitate. Îmi aduc aminte că în clasa a X-a când am început să mă gândesc serios la compoziție eu visam să îmi înființez o trupă rock și să compun pentru acea trupă rock și să compun rock simfonic și eu să învăț să orchestrez. Odată ce am început studiul compoziției și am deschis ușa unei muzici extraordinare, imense, muzica profesionistă, după un timp am constatat că nu mai vreau să fac muzică rock. Am găsit ceva mai bun. Muzica rock, chiar dacă ascult cu plăcere, nu mă mai satisface pe deplin. Cred în continuarea că educația academică și clasică este foarte importantă. În plus, tinerii care sunt interesați de Conservator ar trebui să știe că dacă până nu de mult, prin 2015-2016 salariile din domeniul artistic nu erau prea grozave, din 2016 s-au întâmplat schimbări fundamentale. A avut loc o dublare a salariilor artiștilor, iar astăzi un instrumentist dintr-o Filarmonică poate câștiga și dublul unui salariu mediu pe economie. E deja altceva. Este o meserie care poate să fie realizată cu pasiune și în condiții decente, deci noi îi așteptăm cu drag.  

Reporter: Cum v-ați adaptat în pandemie, cu trecerea la învățământul online?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: A fost foarte brusc. Îmi aduc aminte că în 11 martie noi am avut o ședință, Consiliul de Administrație împreună cu Senatul Universității și am decis oprirea cursurilor cu sintagma de îndată. Adică de îndată ce am ieșit din ședință am evacuat studenții din săli și am pus lacătul pentru siguranță. În câteva zile a trebuit să punem pe picioare, și am făcut-o, sistemul de predare online. Ne-am familiarizat rapid cu softurile. Nu a fost ușor. Pot să vă spun că deși la prima vedere părea mai simplu, nu mai trebuia să mă deplasez la universitate, câștig timp, am constatat că timpul se înmulțește cu 1,5 față de predarea față în față. Pregătirea acestor cursuri online, trimiterea prelegerilor în format audio/video, apoi obligatoriu sesiune de întâlnire săptămânală cu studenții pentru întrebări au dilatat acest timp, însă eu mă bucur foarte mult că am putut să ne facem meseria, că am putut să lucrăm, spre deosebire de alte sectoare afectate. Și sesiunea a durat mult mai mult. Dacă până acum doi ani puteau să intre într-o sală mare și să dea un examen scris în trei ore, acum examenul oral, bucată cu bucată, ca să ne asigurăm că totul este corect și în siguranță a condus la 8-10 ore de examinare pentru un singur an. A fost epuizant, dar ne bucurăm că am putut să mergem înainte și ne bucurăm că am parcurs absolut toată materia.  

Reporter: Cum vor fi afectați studenții Academiei de Muzică, dacă cursurile vor avea loc tot în online, mai ales că ei au și multă parte practică, nu doar teorie?

Conf.univ.dr Cristian Bence-Muk: La Academia de Muzică avem două Facultăți, Facultatea de Interpretare și ce Teoretică. Facultatea Teoretică reunește cursurile teoretice, eu acolo activez. În cea mai mare parte cursurile teoretice pot să se desfășoare în online. Nu ne dorim, nu este soluția ideală. Interacțiunea umană directă este foarte importantă, dar în situația dată putem merge înainte. Pentru instrumentiști, cântăreți este o problemă. Sigur, fiecare a făcut tot ce a putut în ceastă perioadă ca să mergem înainte, însă sunt purtate discuții astfel încât din toamnă tot ce se poate să continue online, iar cei care nu pot continua online să se întâlnească la Conservator, respectând toate cerințele de distanțare pentru ca să mergem înainte. Nu putem să spunem că lucrurile sunt ca și la întâlnirea față în față. Eu le spuneam studenților la cursul festiv online că mie mi-a lipsit interacțiunea cu ei. De multe ori plecam de acasă dimineața fără prea mult chef și mă încărcam la ore. După șapte ore de predare simțeam că mai pot încă șapte și eram mult mai în formă. Mă încărcam din tinerețea lor, din bucuria lor. Abia așteptam să apară întrebări, întrebări neașteptate care să deturneze discuția și planul didactic pregătit de acasă. Cred că pe primul loc trebuie să fie siguranța și sănătatea și apoi noi vom face tot ce se poate pentru ca procesul didactic să meargă înainte. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *