Viceprimarii Clujului nu pun preț pe rapoartele de activitate. Dan Tarcea ține la secret ce a muncit în 2018, iar Olah Emese vorbește la viitor despre trecut

Sunt plătiți din bani publici, sunt în slujba cetățenilor și a orașului, deci teoretic ar trebui ca tot clujeanul să știe ce fac și ce nu fac șefii orașului. Primarul Emil Boc a fost extrem de harnic și a publicat raportul de activitate pe anul trecut încă din primele zile ale lui 2019. Colegul său de partid, viceprimarul Dan Tarcea nu s-a obosit să facă acest efort. Poate e prea ocupat să meargă pe la emisiuni radio, unde să anunțe viitoarele parkinguri și proiecte mărețe ale Primăriei. Nici city-managerul Gheorghe Șurubaru, care manageriază populația de ciori din oraș, nu s-a deranjat să publice raportul de activitate. Raportul lui Olah Emese, viceprimarul UDMR, ne duce cu gândul la Viorica Dăncilă, care a spus în urmă cu creo trei săptămâni că ”viitorul nostru se află mereu în față, nu în spate! Deci, mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit!”

Citește și:

Sitimenejerul Șurubi, proaspăt specializat în lasere, va lăsa Primăria pentru șouri demențiale la Untold și Electric Castle

Gheorghe Șurubaru nu s-a ostenit deloc să își publice raportul de activitate de la câștigarea concursului pentru funcția de city-manager. Anul trecut, la solicitarea Ziar de Cluj, după două luni de așteptare, în loc să primim un raport de activitate, am primit un răspuns în bătaie de joc.

Citește și:

“Sitimenejerul” Gheorghe Șurubaru ne-a lovit în moalele capului cu un răspuns dur ca un popic când am cerut raportul de activitate pe anul trecut. Citiți și vă minunați!

Singura care a postat pe site-ul Primăriei raportul pe anul trecut este viceprimarul Olah Emese. Patru pagini are raportul său, din care unul este coperta. Deci mai rămân trei pagini. Este interesant faptul că în raportul de activitate pe 2017-2018, Olah Emese vorbește la viitor. Toate proiectele despre care scrie viceprimarul UDMR sunt fie la nivel de intenție, fie la nivel de negocieri și realizări viitoare. Nu apare în cele 3 pagini ale raportului niciun proiect care a fost realizat în perioada la care face referire raportul. 

„Se va înființa un centru de consiliere și un adăpost pentru victimele violenței domestice” - așa apare pe prima pagină a raportului. Potrivit documentului, locația este și va rămâne secretă pe tot parcursul funcționării sale. 

În document, viceprimarul scrie și despre încercările Primăriei de a ajuta persoanele aflate într-o perioadă de criză. 

„Pentru familiile trecute de situația de criză, Municipiul Cluj-Napoca încearcă să asigure un sprijin financiar prin sistemul de subvenționare a chiriilor. Astfel, victimele violenței domestice pot obține un sprijin financiar între 900 – 1400 lei, sumă ce poate fi folosită exclusiv pentru plata chiriei”, apare în raportul viceprimarului Olah Emese. 

„În cartierele Mănăștur și Grigorescu se vor construi noi creșe” - din nou la viitor și despre creșe. Viceprimarul UDMR scrie că în cazul creșei din Mănăștur, „va porni un grup pentru copii de etnie maghiară, unde educatorii vor comunica cu copiii în limba lor maternă”. 

În același raport, Olah Emese amintește despre un alt proiect care nu există decât la nivel de intenție: screening pentru elevii de clasa a V-a. 

„În parteneriat cu Asociația Medicover și Inspectoratul Școlar Județean Cluj suntem în tratative de a încheia un protocol privind evaluarea stării de sănătate a copiilor din clasa a V-a din școlile de pe raza municipiului nostru. Prin proiect se va avea în vedere identificarea situațiilor sensibile la diabet, monitorizarea copiilor predispuși la obezitate și se dorește îmbunătățirea cunoștințelor cadrelor didactice în domeniu și pregătirea lor pentru a deveni promotori în domeniul sănătății”, scrie în document. 

Din raport, cetățenii află și despre finanțarea pe care Primăria o acordă ONG-urilor și evenimentelor în scopul promovării multiculturalității.

„De la bugetul local asigurăm finanțare în fiecare an finanțare pentru evenimente culturale precum Zilele Culturale Maghiare din Cluj-Napoca, apreciate din ce în ce mai mult și de publicul român. În același timp, cultele istorice religioase, printre care și cele maghiare, și organizațiile nonguvernamentale aferente lor primesc sprijin de la bugetul local pentru evenimente, proiecte sau renovarea imobilelor de importanță artistică apreciată”, notează viceprimarul în finalul raportului.  

Adauga comentariu