Vasile Dâncu, despre reziliență și absența liderilor: Cum să creăm lideri cărora nu le construim un sentiment de superioritate?

”Din copii care sunt făcuți ca și pastele din tipare egale o să iasă niște indivizi care nu au nicio forță în societate, acea forță de a ieși din serie”, a apreciat Vasile Dâncu în cadrul Conferinței Naționale Academice ”Bullyingul în mediul școlar – aspecte sociologice și psihologice”.  

”Pe mine m-a interesat în ultima vreme reziliența comunităților fiindcă încerc să înțeleg grupurile, societățile. Tema rezilienței am încercat să o lucrez, în ultimii ani, gândindu-mă la reziliența comunității naționale a României. Ne plângem mereu că nu avem proiect național, lucru care e adevărat și nu vrem să descentralizăm România, ministerele, administrația. Nu avem puteri locale pentru că ne e frică să nu se rupă Transilvania, să nu se rupă România. Ceea ce nu știu specialiștii este că o țară centralizată nu poate câștiga în reziliență”, a afirmat Dâncu, conform timponline.ro

Fostul vicepremier a selectat o serie de informații în urma unui studiu despre bullying realizat anul trecut.
 
”Pe vârstele mai mari, atât bullying-ul, cât și cyberbullying-ul sunt percepute mai mult de băieți decât de fete pentru că probabil fetele s-au obișnuit mai repede cu violența simbolică, verbală. Face parte din cultura noastră. Câteodată copiii sau adolescenții spun sau fac lucruri răutăcioase la adresa altora, iar aceasta se poate întâmpla în mod repetat de-a lungul unei perioade de timp: tachinarea cuiva într-un mod în care nu îi face plăcere, lovituri sau îmbrânceli, excluderea cuiva din anumite activități. Se poate întâmpla față în față, prin intermediul telefonului mobil, prin mesaje, apeluri video, rețele de socializare.

Această hipersensibilitate a societății noastre la aceste fenomene de contact, de interacțiune, este exagerată. Eu nu am vrut să stric pofta celor care studiază bullying-ul.

Mă bucur că aducem conceptele cele mai noi, mă bucur că Ministerul de Interne e interesat de aceste lucruri, ceea ce înseamnă că e o instituție care se modernizează mai repede decât societatea și este un lucru bun, dar trebuie și să recapitulăm în ce societate trăiesc copiii noștri:

avem o lipsă de încredere în instituții cum nu există nicăieri în lume, există o lipsă de încredere în celălalt la prima întâlnire. 

Încrederea în vecini în alte țări e de 40%, la noi e sub 25%. Noi, românii, suportăm foarte greu diferențele de statut social, între clase sociale. Suntem o societate în care este exagerată competiția. În această situație, dacă îl izolezi pe copil, e cea mai mare greșeală. Avem nevoie să îi obișnuim pe copii cu mecanisme care funcționează în grupurile sociale mari pentru că vor ajunge acolo. Ajungând acolo, ei nu vor avea reziliența necesară”, a adăugat Vasile Dâncu.

Una dintre cele mai însemnate cauze ale nevrozei rezidă în ruperea legăturii cu grupul, a mai apreciat sociologul clujean, Vasile Dâncu, ”lipsa locului unde să ai un pic de succes, imposibilitatea de a te lega de ceva. Cred că trebuie să ținem cont de asta”.

”Identitatea socială se creează, se formează prin descoperirea alterității. Alteritatea presupune un conflict simbolic sau chiar unul real. Nu știu cum se poate crea o identitate într-un sistem 100% consensual. Un sociolog demonstrează că Elveția este superioară tuturor țărilor centralizate, deși noi spunem că țările centralizate au o mai mare capacitate de a gestiona resursele. Elveția e însă cea mai descentralizată și mai fragmentată țară și are cel mai bun psihic al cetățenilor, în modul cum își privesc fericirea personală și alte lucruri. Țările nordice la fel.

Eu nu cred că putem elimina competiția. Adolescenții au nevoie de conflict și un anumit tip de confruntare ca să se structureze grupurile. Mi s-a părut întotdeauna aberant să nu dăm note copiilor în clasele mici pentru că îi traumatizăm și creăm o clasificare. Tocmai această clasificare are mai multe valențe, inclusiv de a ambiționa”, a adăgat acesta.

”Locul controlului la români e în afară. Ce ni se întâmplă nu ni se întâmplă pentru că am greșit noi, pentru că nu am avut performanță, rezultatul nu e deloc dependent de noi, conjunctura este: arbitrii fură, profesorii nu dau notele care trebuie. Decanul de la Medicină mi-a spus că a avut o întâlnire cu studenții după prima sesiune. Înainte cereau să poată să aibă o sesiune în plus, să poată contesta rezultatele, să aibă timp să învețe mai mult. Acum au cerut să poată să conteste subiectele și să și le facă. E un lucru exagerat.

Trebuie să găsim mecanisme prin care, atunci când individul iese din grupul mic, să poată să aibă aderență normală la grupul mare.

Cum să creăm lideri cărora nu le construim un sentiment al superiorității față de ceilalți, al forței, al dedicării, al misiunii pe care o au? Din copii care sunt făcuți ca și pastele din tipare egale o să iasă niște indivizi care nu au nicio forță în societate, nu au acea forță de a ieși din serie.

Eu cred că trebuie să studiem aceste fenomene de bullying și să venim și noi cei care studiem grupurile mari. 

E important pentru copii să știe că acestea sunt formele de violență, dar nu trebuie să exagerăm în a-i proteja pe copii și a căuta să eliminăm orice formă de confruntare cu aceste violențe”, a conchis Vasile Dâncu.

Conferința Națională Academică ”Bullyingul în mediul școlar – aspecte sociologice și psihologice” a fost organizată de IPJ Bistrița-Năsăud în cadrul campaniei naționale ”Săptămâna prevenirii criminalității” și în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. 

Prof. Univ. Dr. Vasile Sebastian Dâncu este profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, la Facultatea de Sociologie și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Sociologul Vasile Dâncu a deținut funcția de vicepremier în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, precum și portofoliul Dezvoltării și Administrației. 

 

 

sursa info: timponline.ro

sursa foto: gandul.info

Adauga comentariu