Sanatate

Valoarea introspectiei

Asa cum in fiecare an facem curatenia de primavara, tot astfel trebuie omul sa se supuna in mod regulat unei “curatari” interioare.

Inainte de a ne apuca sa facem curat intr-o incapere, trebuie sa punem totul in ordine, sa inlaturam panzele de paianjen, sa stergem praful, sa maturam pe sub pat etc. Daca n-am face asta, n-ar mai fi curatenie. Tot astfel si oamenii, ca sa poata sa se realizeze, au nevoie sa-si puna din cand in cand ordine in ganduri.

Introspectia e cel mai bun mod de a sterge praful si de a inlatura panzele de paianjen asezate pe Eul nostru cel mai tainic; ea ne permite sa reflectam la ceea ce suntem, sa intelegem de ce suntem asa si nu cum am dori sa fim. Este de fapt o igienizare periodica a sufletului nostru.

Atunci cand circumstantele sunt favorabile sau chiar cer o introspectie, e bine sa tineti cont de parerea celorlalti. Analizati-va defectele si intrebati-va daca ati fost intotdeauna coleric, egoist sau pretentios, asa cum va spun apropiatii. Incercati sa va aduceti aminte de copilarie si intrebati-va, de exemplu: “De ce, cand eram mic eram ascultator si dragut cu toata lumea, in timp ce acum, ca adult, sunt nervos si irascibil?”

Nu ne schimbam niciodata daca nu avem un motiv. Cautati acest motiv in amintirile din copilarie si adolescenta, printre primele traume inevitabile care apar la contactul cu lumea exterioara, reala (diferita de cea in care ati trait pana atunci, inconjurat de parinti, frati si surori). Cautati apoi si mai departe, ganditi-va la primii prieteni si la motivul pentru care i-ati pierdut, amintiti-va de pedepsele pe care le-ati primit si de primele deceptii.

Ganditi-va la primele curiozitati si descoperiri legate de sex si nu rositi din cauza unor ganduri pe care le au toti copiii si adolescentii din lume.
Daca vi se reproseaza destul de des un anumit defect pe care, indiferent cat v-ati gandi, nu puteti admite ca-l aveti, incercati sa intelegeti de ce cred ceilalti ca sunteti asa. De ce dati impresia ca sunteti egoist? Sau mereu nemultumit? Ori chiar intransigent?

Incercati apoi sa va vedeti asa cum va vad altii. Stiti ca nu sunteti neaparat asa, dar de ce pareti astfel in ochii celorlalti? De ce va tainuiti adevarata fata? De ce va e teama sa va aratati asa cum sunteti de fapt? De ce va ascundeti in spatele unor defecte care lasa impresia ca sunteti mai puternic decat in realitate?

Trebuie sa va deghizati ca sa nu se vada ca va lipseste increderea in D-voastra? Educatia pe care v-au dat-o parintii si educatorii nu v-a permis sa traiti asa cum ati fost programat de la natura? Duceti o viata diferita de cea pentru care ati fost nascut? Sa fie oare chiar asa?

Sunteti fara incetare inflentat de imaginea pe care si-o fac altii despre caracterul dvs., astfel incat ati ajuns sa deveniti asa cum va vad ceilalti? Iata un cerc vicios, care duce la deformarea personalitatii. In acest caz, e absolut necesar sa o luati in directia opusa si sa va intoarceti in punctul de unde ati plecat.

Introspectia e pretioasa, pentru ca ne poate ajuta sa elucidam numeroase framantari interioare si ne poate raspunde la multe intrebari. E folositor sa ne interogam singuri din cand in cand; astfel ne putem permite sa fim cat se poate de sinceri cu noi insine si sa nu ne ascundem nimic din ceea ce suntem sau gandim. Introspectia ne poate face mai buni decat suntem…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *