Un raport al Băncii Mondiale desființează declarațiile triumfaliste ale celui de-al treilea Guvern Dragnea. 20,6% din populația în vârstă activă a României muncește peste granițe

Datele triumfaliste debitate de cel de-al treilea premier al lui Dragnea la începutul acestei săptămâni, conform cărora românii fac coadă să se întoarcă acasă pentru a beneficia de laptele și mierea ultimilor 6 luni, sunt desființiate de către un raport al Băncii Mondiale. Între 3 și 5 milioane de români trăiesc și lucrează în afara granițelor - asta potrivit unor estimări; potrivit unui raport ONU din 2017, ar fi vorba de 3,6 milioane de români în această situație. Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt în vârstă de muncă, ei reprezentând echivalentul a 20,6% din populația în vârstă activă a României. Când sunt întrebați de ce nu doresc să se întoarcă acasă, românii plecați invocă mediul politic și lipsa meritocrației din țară.

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei. Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Persoanele slab calificate sunt adesea îndemnate să lucreze în străinătate pentru a câștiga cât mai bine și a trimite apoi o parte din bani, celor rămași acasă. Datorită remitențelor, multe familii sărace, în special în zonele rurale, și-au îmbunătățit condițiile de viață și au scăpat de sărăcie.

O altă consecință a emigrației, deosebit de dureroasă este situația copiilor rămași acasă, cu părinți activi pe piețele europene ale muncii. Aceștia au un risc mai mare de abandon scolar și sunt mai vulnerabili și mai rapid marginalizați mai arată datele studiului.

E drept, în statisticile privind migrația sunt cuprinși și studenții români care studiază la universități europene. Datele Băncii Mondiale arată că numărul acestora s-a dublat în ultimii 16 ani, urcând la peste 33.400 în 2016.

Vor reveni ei în România după absolvire? Unii poate da, alții însă...

Când sunt întrebați de ce nu doresc să se întoarcă, românii plecați invocă drept obstacole mediul politic și lipsa meritocrației.

Adauga comentariu