Omul de afaceri Costică Pocol este obligat de judecători să demoleze etajul 4 din Piața Mărăști unde este amenajată o sală de fitness și SPA. Chiar dacă a avut jumătate de an pentru a intra în legalitate, Pocol nu a făcut niciun demers. Mai mult, a preferat să conteste procesul verbal de constatare a lucrărilor ilegale, dar a pierdut, se arată într-un material publicat de Gazeta de Cluj.
În 2018, Costică Pocol s-a apucat să zidească pereți la etajul 4 al Pieței Mărăști, fără să aibă nicio autorizație. În timp ce muncitorii ridicau zidurile de BCA la extinderea ilegală, au apărut și inspectorii în construcții de la Primăria Cluj Napoca.
Când au văzut despre ce este vorba s-a întocmit un proces verbal în care s-a constatat că omul de afaceri Costică Pocol, patronul Pieței Mărăști s-a extins ilegal, cu încă un etaj.
”În calitate de proprietar al etajului IV al imobilului situat în Municipiul Cluj Napoca, Bulevardul 21 decembrie 1989, numărul 131 – 135, a executat lucrări de construire, fără a deține autorizație de construire, care constau în efectuarea unor lucrări de zidărie și compartimentări din BCA, la nivelul etajului IV al imobilului, în vederea realizării unui spațiu cu destinația de centru SPA-Fitness”, arată procesul verbal.
Pocol le-a arătat inspectorilor că are o expertiză tehnică preliminară, însă din document nu reiese dacă lucrările respective fac parte din structura de rezistență a clădirii. Pentru că nu aveau ce altceva să facă, la plecare l-au amendat pe Pocol cu 4.000 lei și s-a dispus, ca măsură complementară, oprirea imediată a lucrărilor și intrarea în legalitate.
O durere-n fund faţă de lege ca la Pocol, la nimenea!
Însă omul de afaceri și-a continuat lucrările și a închiriat spațiul respectiv unei firme care a amenajat o sală de fitness la etajul 4 al clădirii.
După un an de zile, inspectorii primăriei au verificat dacă Pocol a intrat în legalitate cu extinderea, însă el nu obținuse autorizație de construcție. Mai mult, a contestat proces verbal de constatare a lucrărilor de construcție ilegale, dar a pierdut procesul.
La o lună după ce inspectorii primăriei clujene au constat lucrările ilegale, pe numele lui Pocol a fost depusă o plângere penală, dar procurorii nu l-au trimis în judecată.
”Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către contestatorul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, Menţine soluţia din cuprinsul Ordonanţei nr.5658/P/2017 din 26.05.2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin care s-a dispus clasarea cauzei privind pe intimatul POCOL COSTICĂ, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de executare, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor”, arată soluția instanței.
Dacă în jumătate de an nu a intrat în legalitate, are o lună să demoleze un etaj
La Judecătoria Cluj Napoca, patronul pieței a dat peste un judecător intransigent care a decis că, dacă în jumătate de an nu s-a făcut niciun demers pentru ca extinderea să intre în legalitate, construcția trebuie, așa cum prevede legea, să fie demolată.
”Termenul pentru aducerea la îndeplinire a măsurii are durata de 180 zile, calculate de la data comunicării procesului verbal (nu de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea contravențională împotriva procesului verbal prin care a fost dispusă măsura, întrucât plângerea s-a respins ca tardiv formulată). Ori, termenul stabilit de către agentul constatator a expirat fără ca pârâtul să fi formulat vreo solicitare având ca obiect intrarea în legalitate și fără ca lucrările să fie desființate, ceea ce conferă instituției reclamante dreptul de a sesiza instanța de judecată în vederea desființării construcției neautorizate.
Susținerile pârâtului în sensul respingerii cererii nu pot fi primite. Instanța constată că pretinsa nelegalitate a măsurii complementare din procesul verbal de contravenție (pentru că în speță nu era necesară autorizația de construire) nu poate fi analizată în prezenta procedură—contravenientul are posibilitatea de a se plânge cu privire la conținutul procesului verbal de contravenție exclusiv pe calea plângerii contravenționale. În măsura în care plângerea contravențională este respinsă sau astfel de obiecții nu sunt ridicate în fața instanței investite cu soluționarea plângerii contravenționale, petentul nu mai poate solicita discutarea conținutului procesului verbal de contravenție în cadrul unei alte proceduri.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul din Municipiul Cluj Napoca, Bulevardul 21 decembrie 1989, numărul 131 – 135, înscris în cartea funciară nr. xxx a localității Cluj Napoca, cu număr cadastral/topografic xxx (teren), xxx -CI (construcție), respectiv a lucrărilor de construcții menționate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: executarea lucrărilor de construire care constau în efectuarea unor lucrări de zidărie și compartimentări din BCA, la nivelul etajului IV al imobilului, în vederea realizării unui spațiu cu destinația de centru SPA-Fitness”, arată motivarea judecătorească dată de magistratul Iuliana Cristina Velniciuc Ciupărcă.
Costică Pocol a atacat decizia respectivă, dar a pierdut la Tribunalul Cluj care a menținut-o cu titlu definitiv.
”Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului POCOL COSTICĂ şi excepţia lipsei de interes a reclamantului PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA. Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul POCOL COSTICĂ împotriva sentinței civile nr. 1265/26.02.2021, pronunţată în dosarul nr. 12329/211/2019 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o păstrează în întregime. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii POCOL CRISTIAN-GHEORGHE şi EUNICIA SRL. Definitivă”, arată soluția pe scurt a Tribunalului Cluj dată la începutul lunii decembrie.
Astfel că, anul viitor Piața Mărăști va avea doar 3 etaje.
Las-o, că merge și așa!
Imobilul din Piaţa Mărăşti nu este singura construcţie dubioasă marca Pocol. Acesta a mai reuşit să ridice şi alte construcţii ilegale, fără a fi sancţionat de către autorităţi. Tot în anul 2008, Emil Boc a acuzat fostul Consiliu Local Cluj-Napoca pentru că a acordat autorizaţii de construire pentru nişte „monstruozităţi urbanistice”, făcând referire la un alt imobil „celebru” realizat de Pocol, hotelul Cristian din Piaţa Mihai Viteazu. La vremea respectivă, Boc a anunţat că a dorit să demoleze construcţia cu pricina încă din 2006, dar autorizaţia de construire era valabilă şi, în consecinţă, a fost nevoit să lase lucrurile aşa cum sunt. Vina principală pentru acest lucru aparţine instituţiei conduse, în perioada respectivă, de liderul PRM, Gheorghe Funar, fostul primar al municipiului.
Licența Parking Mărăști
În 2008, Amelia Cândea, studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.
”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”.
Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund.
Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor.
Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă.