Un nou studiu de fezabilitate demonstrează că Emil Boc a avut dreptate: „Îngroparea subterană a cablurilor ar fi încurcat traseul metroului”

Cablurile supraterane încâlcite, care le iau lumina clujenilor, au fost îngropate în subteran numai pe străzile centrale din municipiul Cluj-Napoca, cu toate că Primăria le cântă prohodul de aproape un deceniu.

Îngropăciunea însă nu a fost realizată dintr-un motiv foarte simplu: primarul Emil Boc avea în minte de mult timp proiectul metroului, iar cablurile subterane ar fi încurcat traseul acestuia.

Un nou studiu de fezabilitate, realizat pe fonduri europene (20%), norvegiene (11%) și din fonduri locale (69%), care a inclus și un studiu geo (gratuit, fiind realizat din pix, pe genunchi, bonus din partea firmei care a realizat studiul geo pentru Podul Porțelanului), demonstrează că Emil Boc a avut dreptate.

Vă redăm un scurt fragment din studiul geotehnic, ce pare parțial copiat după studiul geo al podului de sare:

„În Depresiunea Transilvaniei nu există indicii care să ateste prezența Basarabianului superior și a Kersonianului. Faptul că peste Basarabianul inferior urmează Meoțianul duce la concluzia că Basarabianului superior și a Kersonianului le corespunde o lacună stratigrafică. Astfel cu depozitele meoțian-ponțiene se încheie suita depozitelor Depresiunii Transilvaniei.

Pământurile necoezive care alcătuiesc terenul de fundare al metroului din Cluj, respectiv al structurii căii ferate, se încadrează în categoria pământurilor cu granulometrie uniformă și foarte uniformă, având grad de îndesare mediu.

În ceea ce privește fundarea metroului, aceasta poate fi realizată în varianta fundării indirecte, pe piloți cu diametru mare, având talpa piloților situată în pachetul de terenuri necoezive, unde sunt definite condițiile optime pentru a rezema vârful piloților.

Prin prisma coloanei litologice evidențiată prin forajul F1 până la adâncimea de – 25,00 m, terenul de fundare în care urmează să reazeme vârful pilotului este pachetul de pământuri necoezive, constituit din nisip cu pietriș galben, granulozitate bine gradată.

Îngroparea subterană a cablurilor în acest tip de sol poate constitui un obstacol în calea fundării metroului, care s-ar putea agăța ulterior în cablurile care tind să crească în timp, precum lianele, cercetătorii britanici demonstrând printr-un studiu Covid chiar faptul că unele cabluri au suflet, ele fiind organisme vii, capabile de mutații și de reproducere asexuată.”

Studiul a fost postat astăzi, pe pagina de Facebook a primarului Emil Boc, ce a shareuit intervenția sa radiofonică la un post de radio local, unde a participat la o emisiune cu întrebări pregătite de cu seara de către consilierii săi fideli, Dan Tarcea (operator de salubritate în Parcul Feroviarilor) și Gheorghe Șurubaru (specialistul CFR care coordonează centrele de vaccinare din municipiu).

„La Cluj-Napoca, niciun cablu nu este lăsat în urmă! Calitatea vieții clujenilor, dar și a cablurilor clujenilor, este cea mai importantă! Eu întotdeauna am spus că trebuie să acționăm eco și nu ego! Pentru oameni și nu pentru profit! Sigur că ar fi fost profitabil pentru firmele de pe lista rușinii să îngroape cablurile, iar acum, pe unde trece metroul, să le dezgroape și să le pună din nou pe stâlpi. Dar noi gândim în perspectivă, pe 10-20 de ani, și facem ce ne spune și studiul de fezabilitate: pe unde trece metroul, niciun cablu nu va fi îngropat!”, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul emisiunii radiofonice de pe Facebook.

Adauga comentariu