Un nou ministru la Educaţie, o altă viziune asupra învăţământului românesc

Pavel Nastase, ministrul Educaţiei a afirmat într-un interviu acordat agenţiei de presa News.ro că se doreşte o schimbare simultană a învăţământului preuniversitar. Motivaţia ministrului este aceea că, potrivit părinţilor, copiii se plictisesc la şcoală. 

Pavel Năstase susţine că pentru liceu nu este nevoie de admitere, deoarece învăţămantul este obligatoriu, iar elevii admişi cu medii sub cinci ar putea fi evaluaţi, le-ar putea fi descoperite aptitudinile şi apoi ar putea fi îndrumaţi spre învăţămantul dual, ucenicie la locul de muncă. 

“În învăţământul primar le este frică să meargă la şcoală pentru că doamna învăţătoare, profesoara, le dă imediat test. Vrem o schimbare simultană pentru tot învăţământul preuniversitar, programe şi manuale simplificate, profesori pregătiţi, pentru că plecăm de la un mare adevăr: Copiii se plictisesc la şcoală. Nici la facultate admiterea nu mai este o soluţie viabila decât pentru anumite domenii, calitatea învăţământului superior fiind data de cel preuniversitar, potrivit ministrului. Prioritatea ar fi ca toata lumea sa sustina schimbarile din învăţămantul preuniversitar, respectiv ca, într-un an, să fie reduse şi modernizate programele şi manualele şcolare şi totodată pregătiţi profesorii să poată preda după noile programe, a afirmat Pavel Năstase pentru news.ro

Constantin Corega, directorul Liceului Emil Racoviţă este de părere că Pavel Năstase, ministrul educaţiei, este în perioada în care îşi face o părere asupra sistemului de învăţământ românesc. Corega îi oferă exemplul liceului pe care îl conduce, afirmând că la Racoviţă elevii nu se plictisesc şi nu vin cu frică la cursuri. 

“Domnul ministru cu siguranţă că îşi formează o imagine în general asupra învăţământului, aşa cum mi-am facut-o eu când eram secretar de stat. În particular, ca director de şcoală, pot să afirm că a noi la şcoală nu se plictisesc copiii şi nu vin cu frică. Pentru selecţia copiilor la Racoviţă, un concurs de admitere este bun”, a afimat Constantin Corega.

Valentin Cuibusm şeful ISJ Cluj, nu a dorit să îşi exprime un punct de vedere strict la declaraţiile ministrului Pavel Năstase, însă consideră că transformarea învăţământului obligatoriu la 12 clase va determina implicit modificarea strategiei naţionale. 

“Nu pot să îmi dau cu părerea despre un lucru care nu ştiu cum e gândit. Deocamdată, învăţământul este gratuit până în clasa a 10-a. Dacă îl  transformăm în învăţământ obligatoriu de 12 ani, atunci poţi să gândeşti o strategie de selecţie cu locuri pentru toată lumea. Practic acuma noi, pe elevii ce îi cuprindem în clasa a 9-a, abandonează numai cei care nu vor să continue. Practic, într-un fel  învăţământul nu este obligatoriu dar este posibil până în clasa a 12. Legat de manuale, în primul rând trebuie actualizată programa. Nu va fi un lucru foarte simplu de făcut pentru că am văzut ce s-a întamplat la clasa a 5-a. Când s-a discutat reaşezarea programei au fost nenumărate întâlniri atât în teritoriu cât şi la Bucureşti. Fiecare îşi apăra punctul de vedere. Materia lui este indispensabilă şi trebuie să fie suplimentată sau menţinută. Practic ar trebui să dai un număr mai mic de  ore şi munca individuală să fie mult mai serioasă. E foarte bine daca se va face, dar va fi foarte greu de implementat. Un sistem de selectie trebuie să fie pe principiul "care merge într-o şcoală, care merge în altă şcoală". Ucenicia la locul de muncă se întâmplă şi acum. În clasa zero, pentru că practic aceasta este primul an de şcoală, nu se dau teste. E practic o trecere de la grădiniţă la şcoală. Noi avem 1.200  de învăţătoare. Mai sunt câteva dintre ele care dau şi teste, dar marea majoritate nu dau teste. Trebuie să ai o evaluare iniţială a copiilor pentru ca să ştii de unde să porneşti pentru că ai o clasă cu copii luaţi din mai multe grădiniţe cu un nivel de pregătire diferit; asta nu înseamnă neapărat o testare. E o evaluare a momentului, ca să vezi cum poţi să ajungi unde ţi-ai propus. Nu pot să comentez ce a spus ministrul pentru că nu ştiu ce a gândit. Trebuie să ştim mai multe amănunte ca să te gândeşti dacă e bine sau nu,” a afirmat Valentin Cuibus. 

 

Adauga comentariu