Un medic clujean explică de ce, în afară de anticorpi, vaccinul nu lasă ”surprize” în organism, chiar dacă e ”clasic” sau ”nou”

Adrian Copcea este medic primar diabetolog. E cotat ca unul dintre cei mai buni nutriționiști ai Clujului, dar din partea de nutriție s-a retras, declarând că e momentul să aibă timp și pentru familie și hobby-ul său: chitările.

Anul trecut, în plină pandemie de necomunicare coerentă din partea autorităților pe tema Pandemiei de COVID-19, Adi Copcea a ales să facă el informarea necesară privind problemele medicale ridicate de virusul SARS-COV-2, educație necesară măcar celor din bucla sa de Facebook. Așa că a scris, inclusiv despre cum masca chirurgicală nu influențează cu nimic aportul de oxigen necesar organismului, demontând multe mituri și false atacuri de panică.

Azi, Adi Copcea ne explică de ce nu prea există ”clasic” și ”nou” în materie de vaccinuri, de ce ambele soluții de vaccinare sunt la fel de bune și de ce nu rămâne nimic, în afară de anticorpi, în organism după vaccinare, contrar a ceea ce încearcă conspiraționiștii să demonstreze.

”Știu că am postat mult cu covidul, dar ieri am avut o discuție cu un prieten care n-are facebook și mi-a transmis niște întrebări/probleme pe care și le pune el... Probabil am mai scris, dar nu cred că încurc.

1. Ideea că vaccinul Oxford/Astra e "clasic" iar Pfizer și Modena sunt "noi" deci cumva Oxford e mai sigur pe ideea asta. NU.
Mai exact. Da, vaccinuri cu vector s-au mai folosit, inclusiv cu adenovirus. Ideea e că în ADN-ul de adenovirus de cimpanzeu e integrată gena pentru profeina spike. Mai exact adenovirusul, care e un virus ADN, are în el (prin tehnica ADN recombinant, deci e un organism modificat genetic), gena pentru proteina ChAdOx1-S. Ajuns în corp, el determină corpul să fabrice proteina S. Exact asta fac și Pfizer și Moderna, doar că informația pentru proteina S acolo vine direct, sub formă ARN, pe când aici vine sub forma unei gene integrate în adenovirusul simian respectiv. În altă ordine de idei, da, s-a mai facut vaccin similar în MERS și a mers bine.

2. Ce ramâne în corp, poate vaccinul să ne faca ceva la anul, peste 2 ani? Ramâne informație gentică? ADN?
Aici e așa. În corp vaccinul petrece câteva zile apoi a plecat. Nu rămâne, nu se integrează. Ce rămane e răspunsul imun pe care l-a declanșat. Adică exact scopul lui. Rămân celule antrenate să riposteze atunci când dau de proteina spike, adica exact partea imunogenică a virusului, și care e și partea lui decisivă în a fi infectant. Acum: o problemă teoretică, pe care mi-am pus-o și eu, e în felul următor. Singura posibilitate de a ne face rău ar fi dacă acești anticorpi anti-proteina spike ar începe să atace celule de-ale noastre care seamănă. Până acum nu am citit sa fie vreo astfel de ipoteză. Iar partea cealaltă, care s-a discutat la cei foarte fragili, e că într-adevăr vaccinul determină un răspun imun. Asta uneori poate fi prea mult, să zicem, dacă organismul e într-o stare foarte proastă. Practic reacțiile secundare e posibil să apară, ele acompaniaza de fapt răspunsul corpului la vaccin (durerea, oboseala, stările pseudo-gripale, febra etc.).

Cam asta am vrut să lămuresc încă o dată, în cazul în care cineva își pune aceste probleme.

În rezumat, Oxford/Astra-Zeneca e tot un fel de Pfizer/Moderna un pic mai complicat. Dar cu aceeasi finalitate: anticorpi împotriva proteinei "țepuță" a virusului.

Adauga comentariu