Un deputat PSD vrea armată paralelă în subordinea Parlamentului. Ce spun viitorii senatori şi deputaţi clujeni despre proiectul de înfiinţare a Gărzii Naţionale

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a iniţiat un proiect de lege care vizează înfiinţarea Gărzii Naţionale, o structură care ar funcţiona sub controlul Parlamentului. În opinia deputatului, noua structură ar asigura cadrul organizatoric al pregătirii premilitare a tinerilor pe bază de voluntariat. Numai că, nici o surpriză, având în vedere partidul din care domnia sa face parte, ideea formațiunilor Gărzilor Patriotice este una de sorginte sovietică. În România, forma modernă a acestor gărzi a fost creată în 1968 de Nicolae Ceaușescu. În anii în care se forma Republica Populară Română, prin intermediul acestor gărzi, comuniștii au preluat controlul asupra comitetelor de uzină alese în mod democratic din principalele fabrici din țară, obligându-i prin amenințări pe muncitori să aleagă conduceri noi, alcătuite din reprezentanți ai Frontului Național Democrat. Cu alte cuvinte, prin propunerea sa, Eugen Nicolicea, cu nostalgii de Mare Adunare Națională, doreşte să creeze o armată paralelă, în subordinea Parlamentului. 

O parte dintre posibilii viitori deputaţi şi senatori ai Clujului i-au demontat proiectul lui Nicolicea afirmând că, deşi se simte o nevoie a pregătirii premilitare a tinerilor, forma actuală a proiectului de lege este neconstituţională. 

Călin Tuluc, numărul doi la Senat pe lista PNL Cluj consideră propunerea legislativă a deputatului Eugen Nicolicea drept una extrem de periculoasă şi neconstituţională.

“Din punctul meu de vedere ideea aceasta se pretează foarte bine sub celebra zicală: “Somnul raţiunii naşte monştri”. Mi se pare absolut inutilă şi în al doilea rând neconstituţională. Ce facem ? Creăm o armată în subordinea Senatului? Am văzut că proiectul prevede Birou de Stat Major cu militari de profesie. Înfiinţăm o instituţie care să facă ce? Chiar nu îi înţeleg rostul. Putem să învăţăm la şcoală sau putem să creăm un cadru organizatoric  sau un cadru  legislativ în cadrul armatei dacă tot vrem să facem o şcoală de armată pentru tineri, dar să creăm o armată paralelă cu armata naţională în subordinea Parlamentului mi se pare o idee chiar periculoasă”, a afirmat  Călin Tuluc. 

Deschizătorul listei candidaţilor PMP la alegerile din decembrie,  Rareş Rusu catalogheză inoportună iniţiativa PSD-istului Eugen Nicolicea deoarece există alte priorităţi la nivel naţional. 

“Mi se pare că avem alte probleme în acest moment în România, cum ar fi investiţiile în infrastructură sau în sănătate şi consider că Parlamentul nu are nevoie de o asemenea lege”, a declarat Rareş Rusu. 

Plin de importanța misiunii sale de a se alege deputat, colegul de partid al lui Eugen Nicolicea, numărul unu pe lista Camerei Deputaților a PSD Cluj și președinte interimar al filialei clujene, Horia Nasra este de părere că asemenea propuneri legislative ar trebui mai întâi să fie discutată în interiorul partidului şi abia după aceea adusă în atenţia opiniei publice. 

“Noi în perioada asta suntem foarte focusaţi să răspândim cât mai bine programul de guvernare. După tot ce înseamnă campanie electorală vom putea să vorbim şi despre iniţiative dar până atunci eu cu asta mă ocup în perioada asta. Eu cred că lucrurile trebuie făcute foarte ordonat şi foarte corect. Când avem propuneri de această natură, mai întâi  cred că e bine să le discutăm şi să le analizăm în partid. E un subiect discutabil. După ce ne întâlnim şi discutăm în partid, putem să avem o poziţie referitor la acest subiect. Dacă sunt intrebat acuma dacă acest proiect este o prioritate sau nu eu cred că subiectul acesta nu e o prioritate. Prioritatea e programul economic. În acest moment, priorităţi pentru PSD este să prezentăm programul economic social al partidului”, a declarat Horia Nasra. 

Cornel Itu a afirmat că nu ar fi corectă infiinţarea unei structuri paralele cu cea a Armatei. 

“Am înţeles că a făcut o declaraţie la o televiziune pe aceast subiect. Nu ştiu sincer care a fost gândirea dânsului trebuie să o analizez. Trebuie să port o discuţie şi după ce mă documentez pot să dau un răspuns. Nu mi se par corecte două structuri paralele. Sigur că în atributul Senatului intră  partea externă, armata, SRI-ul şamd. Nu văd o structură paralelă în acest moment. Voluntariatul pentru armată mi se pare benefic şi cred că ar trebui ca tinerii să facă această formă de voluntariat pentru armată. E benefică şi cred eu că e o  etapă care ar trebui urmată, dar rămân la ideea de voluntariat pentru armată, dar nu neapărat o structură paralelă. Nu ştiu care ar fi logica acestei structuri paralele. Până nu discut cu dânsul nu vreau să fac afirmaţii în necunştiinţă de cauză”, a declarat Cornel Itu. 

Florin Stamatian a afirmat că pe vremea comuniştilor dormea mult mai bine când vedea în curtea Clinicii de Obstretică și Ginecologie cum tinerele studente făceau instrucţie. 

“Hai să mai facem ceva care să fie. Prin  Gardă Naţională eu înţeleg garda care este şi la preşedenţie, gărzile care îi aşteaptă la aeroport pe demnitari. Gardă Naţională înseamnă ceva care e legat de naţiune de doctrina de ţară. De pregătirea tinerilor pentru o armată profesionistă trebuie să se ocupe Ministerul Apărării Naţionale dacă în cadrul actulelor structuri militare se poate crea un departament, dar din câte ştiu eu există aşa ceva. Există şcoală militară. Haideţi să mai facem o structură în plus ca să mai avem pe ce cheltui. Ce dacă ar fi în subordinea Parlamentului de parcă Parlamentul urmăreşte pregătirea tinerilor. Atunci să facem ca pe vremuri, facem premilitărie cu toată lumea. Băgăm şi fetele. Îmi aduc aminte, când mergeam dimineaţa la clinică şi le vedeam în curte făcând instrucţie le şi spuneam: “Dorm foarte liniştit că văd că are cine să mă apere”. Cine doreşte să facă carieră militară există structurile care pregătesc pentru aşa ceva. A fost o iniţiativă în Lituania să se dea mitraliere şi pistoale la domiciliu. Să nu exagerăm. Nu ne apropiem de un război mondial şi populaţia trebuie să se poate pregăti să tragă cu puşca. Asta a fost o idee, cândv, pe vremea comuniştilor”, a afirmat Florin Stamatian. 

Aurelia Cristea, “trasă pe dreapta” fără nicio explicaţie de către colegii de partid, consideră proiectul iniţiat de colegul Nicolicea drept unul ancorat în trecut. 

“Nu este mai corect să îi întrebaţi pe viitorii parlamentari pentru că ei vor dezbate acest proict în viitoarea legislatură? Este o iniţiativă înregistrată acuma şi va fi dezbătută în plenul viitorului Parlament. Ca un simplu cetăţean care voi  fi după decembrie, pot spune că suntem în campanie  electorală şi care mai de care trebuie să atragă atenţia şi să aducă voturi. Suntem membri NATO, am aderat la nişte convenţii internaţionale, ne-am asumat nişte angajamente în calitate de membru ai comunităţii europene. Ce facem acuma? Noi nu avem bani pentru educaţie şi sănătate şi înfiinţăm Gardă Naţională pentru  ce? Putem face acţiuni de voluntariat nu trebuie să înfiinţăm o Gardă Naţională care să însemne alte costuri la buget, dar în mintea celor care au trăit în acele vremuri comuniste persistă şi în prezent astfel de povești”, a declarat Aurelia Cristea. 

Alexandru Cordoş nu crede că proiectul iniţiat de Nicolicea are şanse să treacă în actuala formulă. 

“Domnul Nicolicea are experienţă în zona aceasta militară fiind şi în comisiile de specialitate. Probabil că iniţiativa dânsului vine dintr-o necesitate, să spunem aşa, într-un plan strategic. Eu consider că armata română este bine organizată, chiar dacă, conform standardelor NATO, ca parteneri, suntem în faza în care la nivel de dotare mai trebuie să facem câteva lucruri. Se simte nevoia de pregătire anterioară intrării în sistemul militar. Nu pot să fiu întru totul de acord cu această lege. Nu ai cum să subordonezi Parlamentului niciun fel de structură militară. Dacă se simte nevoia aceasta de organizare premilitară poate fi făcută tot în cadrul armatei. Atâta vreme cât avem tineri care termină un liceu militar şi apoi nu mai practică şi nu mai merg mai departe în cariera militară înseamnă că acolo avem o problemă şi ar trebui să vedem care este problema acolo”, a afirmat Alexandru Cordoş.  

Ideea formațiunilor Gărzilor Patriotice este de sorginte sovietică. Gărzile Patriotice aveau misiunea să apere infrastructura națională în vreme de război. Gărzile Patriotice moderne au fost create în 1968 de Nicolae Ceaușescu, primele grupuri de muncitori comuniști înarmați datează din vara anului 1944. Prin intermediul Gărzilor, comuniștii au preluat curând controlul asupra comitetelor de uzină alese în mod democratic din principalele fabrici din țară, obligându-i prin amenințări pe muncitori să aleagă conduceri noi, alcătuite din reprezentanți ai Frontului Național Democrat Gărzile de Apărare Patriotică erau un paravan ideal pentru instruirea agenților care urmau să fie infiltrați în forțele de poliție și în Serviciul Special de Informații după preluarea Ministerului Afacerilor Interne de către comuniști. Acest lucru s-a întâmplat pe 6 martie 1945, odată cu instalarea primului guvern Petru Groza.
La sfârșitul anilor '80, Gărzile Patriotice erau organizate în companii și plutoane în fiecare județ, municipiu, oraș, sat, sub comanda prim-secretarului aparatului P.C.R. Aceste subunități efectuau instrucție de bază și perfecționare în mânuirea armamentului ușor, a mortierelor și lansatoarelor de rachete antitanc, demolărilor și tacticilor de gherilă. În vreme de război ele erau responsabile pentru apărarea antiaeriană locală, avertizând de timpuriu împotriva atacurilor aeriene, protejând centrele populate și elementele importante ale infrastructurii naționale, și efectuând lucrările de inginerie civilă necesare pentru restabilirea producției esențiale de război după un atac militar.

Adauga comentariu