UBB solicită Ministerului Educației “instituirea unei excepții de la prevederile extrem de restrictive” ale Ordonanței ce reglementează predarea limbii române pentru minoritățile naționale

În contextul reacției Colegiului Național “George Coșbuc” cu privire la modificările aduse Legii educației naționale în privința predării Limbii și literaturii române ca limbă străină, Universitatea Babeș-Bolyai a luat atitudine, exprimându-și preocuparea în privința unor formulări ”prea tranșante” utilizate în Ordonanța Guvernului din 23 august 2018 publicată în Monitorul Oficial nr.744 din 28 august 2018. 

Astfel, studierea limbii române în clasele cu predare în limbile minorităților naționale trebuie reglementată, însă după cum precizează reprezentanții UBB prin intermediul unui comunicat, ”instituția noastră exprimă anumite rezerve în legătură cu formularea în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate (art. I pct. 17 din O.G. nr. 9 din 23 august 2018), formulare pe care o consideră prea tranșantă”, se arată în sursa citată.

În data de 23 august 2018 a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației. Prin aceasta a fost modificat art 263 din Legea educației naționale, prin introducerea unui nou aliniat:

”(71) În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naţionale, orele de Limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

CITEȘTE ȘILimba română ca limbă străină pentru minoritățile naționale. CN “George Coșbuc” se revoltă împotriva “discriminării evidente dintre cadrele didactice”

După cum precizează Universitatea Babeș-Bolyai, la nivel licență, în nomenclatorul specializărilor nu figurează specializarea ”limba română ca limbă nematernă”.

Inițierea unor studii de masterat pentru asigurarea instruirii adecvate de specialitate a profesorilor care vor preda limba română ca limbă nematernă în învățământul primar, reprezintă o soluție propusă de Universitatea Babeș-Bolyai, universitate ce susține că are ”capacitatea de a asigura această pregătire”.

În acest moment, din nomenclatorul specializărilor la nivel licență, lipsește specializarea „limba română ca limbă nematernă”, iar absolvirea secției de Limba și literatură română nu asigură pregătirea profesională și psiho-pedagogică necesară în predarea limbii române pentru non-nativi. Pe de altă parte, în cadrul Facultății de Litere a UBB funcționează un modul opțional (acreditat în 2008), intitulat Româna ca limbă străină/nematernă. Acest program cumulează toată experiența de predare și materialele didactice elaborate în cadrul proiectului intitulat „Perfecționarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care predau limba română minorităților naționale/RLNM – Româna ca limbă nematernă”.

În cazul în care acest modul ar fi transformat într-un masterat, s-ar putea asigura instruirea adecvată de specialitate a profesorilor care vor preda limba română ca limbă nematernă în învățământul primar, Universitatea Babeș-Bolyai având capacitatea de a asigura această pregătire. 

De aceea, în acest moment, considerăm oportună instituirea unor excepții de la prevederile extrem de restrictive aprobate prin ordonanță de guvern, mai precis crearea posibilităților de instruire pentru învățătorii și profesorii din învățământul primar cu o îndelungată experiență de predare a RLNM și pentru aceia care au fost formați în acest sens în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă”, se arată în comunicatul UBB.

De fapt, problema este una destul de simplă: rezultatele slabe ale elevilor din comunitățile minorităților naționale la examenele de Limba și literatura română se explică prin faptul că această materie le este predată ca oricărui alt elev, chiar dacă contactul inițial cu limba română în comunitatea din care provin a lipsit cu desăvârșire.

Limba română ca limbă străină – prin adaptarea curriculumurilor școlare nevoilor copiilor din comunitățile minorităților naționale - ar reprezenta soluția potrivită care ar respecta dreptul acestor elevi la educație și le-ar oferi șansa unor rezultate înalte. 

În același timp, dacă limba română ca limbă străină va fi predată doar de către ”profesori cu studii superioare de specialitate”, după cum prevede actuala OG, atunci multe cadre didactice vor rămâne fără un număr considerabil de ore, lecții pe care nu vor mai fi în măsură să le predea. De altfel, această măsură presupune și cheluieli suplimentare pentru plata profesorilor de specialitate.

     

 

 

 

Adauga comentariu