UBB contestă metodologia de ierarhizare a universităților propusă de Ministerul Educației. Valentin Popa: “UBB și UB nu merită un grad de încredere ridicat”

Din nou, Universitatea Babeș-Bolyai ia atitudine contra măsurilor pe care Ministerul Educației Naționale continuă să le adopte la adresa universităților românești. Astfel, printr-un comunicat publicat recent, UBB protestează împotriva metodologiei de clasificare și ierarhizare propuse de MEN, alături de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). 

„Ministrul actual al educației ține cu orice preț să finalizeze clasificarea universităților (incluzând ierarhizarea domeniilor de studii). Dânsul și-a exprimat deja public viziunea și așteptările de la un astfel de demers în momentul în care a afirmat că Universitatea din București nu merită gradul de încredere ridicat și că Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca nu este nicidecum competitivă, așa cum se crede. În acest proces și-a luat ca partener principal ARACIS și a găsit un gup de „experți internaționali” care să-i implementeze viziunile politice”, arată reprezentanții instituției de învățământ superior într-un comunicat, în care apreciază că metodologia propusă este una „complet greșită”.

„Dacă a rezultat din neștiință, este îngrijorător, dar lucrurile încă pot fi corectate. Dacă a rezultat însă din rea-intenție, atunci acest demers este unul care vizează siguranța națională!”, adaugă UBB.

Pe lângă Comunicatul UBB, și Consorțiul Universitaria a încercat recent să explice ministerului greșelile pe care le face și implicațiile nefaste ale unui astfel de demers, prin Rezoluția Consorțiului Universitaria din iunie 2018, de la Cluj-Napoca.


Reprezentanții Universității Babeș-Bolyai consideră că indicatorii de excelență din metodologia propusă de MEN sunt neglijați și contestă implementarea unor metodologii ”experimentale”:

”Dacă în clasamentele internaționale de referință ale universităților (și ierarhia domeniilor de studii) (ex. ARWU/QS/THE/USNews, etc.) peste 80% dintre indicatori sunt legați de competitivitate-excelență, în metodologia propusă de minister acest procent se situează în jurul valorii de 27% pentru clasificarea universităților și de aproximativ 20% pentru ierarhizarea domeniilor de studii, restul fiind indicatori de acreditare (ex. numărul de săli de clasă) congruenți cu filosofia ARACIS și/sau invenții locale (ex. publicații comerciale), ambele seturi de indicatori atenuând și chiar inversând diferențele de competitivitate-excelență academică dintre universități.

Nu avem nevoie de metodologii experimentale pentru clasificarea universităților românești.

Universitățile românești se luptă să pătrundă și să fie respectate în aria europeană/internațională a educației și cercetării, nu să se raporteze unele la altele, după o măsură dată de factorul politic intern”, se precizează în Comunicatul UBB.

Ministerul Educației Naționale nu este la prima măsură care vizează poziția, profesionalismul și competitivitatea specifice marilor centre universitare din țară. Iar prin metodologia propusă recent, MEN urmărește ștergerea criteriilor de acreditare și de evaluare specifice universităților conscrate, astfel încât universitățile din orașele mici și mijlocii să poată fi încadrate în gradele de ierarhizare înaintate de MEN și ARACIS

”Fără glumă și exagerare, cam în această logică este gândită metodologia de clasificare/ierarhizare a universităților românești.

Spre exemplu, la criteriul de competitivitate, publicațiile internaționale sunt amestecate cu cele locale, cele de top cu cele comerciale, iar în funcție de ponderea ce va fi dată de minister, cele irelevante putând compensa/bate publicațiile relevante. La asta se adaugă, necritic sau bine specificat, indicatorul academic legat de contribuțiile/vizibilitatea universității în massmedia…!

Apoi, (prea) mulți indicatori sunt de acreditare, nu de clasificare/ierahizare (ex. numărul de săli; tipurile sălilor), reducând astfel diferențele dintre universitățile competitive și cele mai puțin competitive, deoarece cam toate ating în mod similar aceste criterii.

Așadar, marile universități ale țării vor o metodologie care să fie congruentă cu metodologiile europene/internaționale, respectându-se rolurile și profilurile academice diferite ale universităților din România”, subliniază Prorectorul UBB, Daniel David

CITEȘTE ȘIUPDATE: Protestul UBB față de repartizarea locurilor bugetate pentru Admiterea 2018

În luna aprilie a acestui an, Ministerul Educației a publicat repartiția preliminară a granturilor pentru studii universitare de licență (adică a numărului de locuri în anul I la locurile bugetate) organizate la forma de învățământ cu frecvență, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019.

Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca i-au fost alocate cu 29 de locuri mai puțin ca anul trecut pentru nivel licență, dintr-un total de 4.790 de locuri. În timp ce Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, al cărui rector suspendat este actualul ministru al Educației, Valentin Popa, urma să câștige 47 de locuri față de anul trecut, astfel că din septembrie va avea bugetate de la stat 1.170 de locuri pentru anul I de licență.

Adauga comentariu