Tulburarile de spectru autist (ASD)

In opinia lui Phillis A Bach, autismul nu este o boala. Este o tulburare a creierului, manifestata prin lipsa de comunicare, ce afecteaza patru din 10000 de indivizi. Se apreciaza ca mai mult de 400000 persoane din SUA si 3000 din Romania sunt autiste.

In pofida celor 50 de ani de studii ale variatelor manifestari ale autismului boala continua sa uimeasca pe doctori, psihologi si oameni de stiinta. Conform Autism Society of America, autismul este a treia dintre cele mai comune disfunctii de dezvoltare. Forma creierului ar putea oferi indicii cu privire la riscul de dezvoltare a tulburarii cu o precizie de 90 %.

Mai alarmanta este cresterea raspandirii autismului printre copiii din ultimele generatii, in special printre cei nascuti intre 1987 si 1992. Cresterea a continuat dupa 1992, dar rata nu mai este asa de mare. Baietii sunt de trei ori mai predispusi sa faca boala decat fetele, dar unele persoane au o predispozitie genetica spre autism. Oamenii de stiinta apreciaza ca familiile cu un copil autist sunt expuse unui risc de 5 % de a avea un al doilea copil autist. In Romania, persoanele cu autism sunt incadrate, dupa 18 ani, in categoria celor cu tulburari psihice.

Manifestari

Autismul se manifesta in multe feluri. De fapt, varietatea tulburarilor care seamana cu autismul a necesitat crearea termenului de tulburare de spectru autist sau ASD, folosit in locul vechiului termen de autism, care descrie in mod real numai cele mai severe forme ale tulburarii. Persoanele cu forme severe ajun la automutilare, agresivitate si comportament neobisnuit. In formele cele mai usoare, la persoane obisnuite, pot aparea tulburari de personalitate, posibil asociate cu dificultati de invatare.

Un copil sau un adult poate, la inceput, sa para retardat mintal sau tare de urechi. Din punct de vedere fizic, indivizii autisti nu sunt deosebiti de altii, dar dovedesc diferente de comportament de la varste foarte mici. Autismul este, de obicei, diagnosticat in frageda copilarie, inainte de trei ani, si este caracterizat prin totala necomunicare cu alte persoane si cu mediul inconjurator.

In vreme ce copiilor mici sanatosi le place sa fie luati in brate si stransi la piept, copiii autisti sunt total indiferenti la iubire si afectiune sau pot fi excesiv de agitati, plangand aproape tot timpul cat sunt treji. Copiii autisti nu se pot atasa de altii in felul in care majoritatea copiilor o fac si par sa se retraga in ei insisi. Multi au un comportament imprevizibil si neobisnuit, cum ar fi sa se invarteasca in continuu, sa dea din picioare sau sa stea perioade lungi de timp in tacere totala. Unii au acces de hiperactivitate in care se musca si se lovesc singuri.

Cauze posibile


Cauza autismului este necunoscuta inca. Unii specialisti cred ca este rezultatul unui dezechilibru neurologic sau o disfunctie care ii face pe indivizii autisti complet insensibili la stimulii externi. Multi cercetatori cred ca autismul poate fi rezultatul unor factori genetici si/sau de mediu, unele virusuri sau chimicale (medicamente).

Unele teorii sugereaza ca dezvoltarea creierului poate sa fi fost intrerupta intr-un stadiu fetal timpuriu la persoanele care devin autiste sau scot in evidenta o posibila problema in interiorul creierului. Se accepta faptul ca autismul nu este provocat de neglijenta parintilor sau de vreo actiune a lor, asa cum se credea odata.

Cercetarile continua sa incerce sa gaseasca bazele biologice ale ASD. Cercetarea creierului cu instrumentar pentru imagine (tomografia computerizata – cea cu emisie de pozitroni sau cu o singura emisie de fotoni -, imaginea cu rezonanta magnetica) ii ajuta pe cercetatori sa examineze in detaliu portiuni ale creierului niciodata vazute pana acum, mai ales structurile majore ale acestuia implicate in autism.

Probele indica acum ca factorii genetici sunt cauza autismului, o teorie care a fost intarita de studiile despre gemeni si familie, ce sugereaza o vulnerabilitate genetica de profunzime. Neuroimaginile obtinute au aratat ca o dezvoltare anormala a creierului, din primele luni ale copilariei, pare sa fie o cauza care contribuie la autism. De aici rezulta “ipoteza cresterii neregulate” care considera ca defectele de crestere a creierului sunt responsabile de boala.

Diagnostic

Ca sa fie bine diagnosticat ca avand autism, un copil trebuie sa fie cercetat de un profesionist calificat, pentru ca diagnosticarea in sine este dificila chiar si pentru practicantul cu antrenament si orientare in autism. Specialistii propun o echipa multidisciplinara in care sa fie cuprinsi un neurolog, un psiholog, un pediatru, un logoped (specialist in vorbire/limbaj) si un consultant stiintific.

Conform National Institute of Neurological Disordes and Stroke (Institutul National de Tulburari Neurologice si Accident vascular cerebral) criteriile folosite pentru diagnosticarea autismului sunt urmatoarele:

-    Absenta sau deteriorarea simtului ludic (de joaca) imaginativ si social.
-    Incapacitatea de a-si face prieteni.
-    Incapacitatea de a incepe si de a sustine o conversatie.
-    Limbaj stereotip, repetitiv sau folosit inadecvat.
-    Domenii restranse de interes, anormale, insa, ca intensitate si focalizare.
-    Aparenta inflexibilitate in privinta schimbarii obiceiurilor sau a ritualurilor.
-    Preocupari pentru partile componente ale obiectelor.

Copiii autisti au dizabilitati de invatare si adesea dizabilitati mintale. Dezvoltarea vorbirii este, de obicei, intarziata si, in multe cazuri, este absenta sau limitata la balbaieli lipsite de sens si ritmice. Unii copii autisti par a avea o inteligenta mai scazuta decat normal, in timp ce altii par sa fie normali.

Autistii geniali

Cei diagnosticati ca autisti geniali pot atrage atentia presei si a opiniei publice. Media scrisa, vizuala sau online evidentiaza extraordinarele calitati ale acestor indivizi, cu preponderenta in zona matematicii, artei, muzicii si a capacitatii memoriei. Un astfel de individ poate, de pilda, inmulti si imparti numere mari sau este capabil sa calculeze radacina patrata fara ezitare, sa picteze in stilului lui Rembrandt fara sa fi luat o lectie de desen, sa memoreze o intreaga carte de telefon sau sa spuna pe dinafara data de nastere a oricarei persoane pe care a cunoscut-o vreodata.

Mai putin de 1% din populatie este in stare de asemenea performante, dar incidenta unor astfel de abilitati este de 10 procente la indivizii afectati de autism. Nimeni nu stie inca de ce. Unii specialisti in domeniu presupun ca persoanele autiste au o incredibila capacitate de a se concentra psihic si isi pot focaliza atentia doar pe o anumita arie de interes.

.ro

Foto: sxc.hu

Adauga comentariu