Tuberculoza

Aceasta boala infectioasa, contagioasa e produsa de bacilul Koch, denumit Mycobacterium tuberculoisis, care determina adectarea mai multor organe, in special a plamanilor.

 

Altadata, tuberculoza reprezenta una dintre principalele cauze de mortalitate ale copiilor si adultilor tineri in Europa. Vaccinarea obligatorie si cresterea in general a nivelului de trai au determinat regresul ei. Dar, de cativa ani, se constata o reaparitie a acestei boli infectioase in tarile dezvoltate, ce se datoreaza, se pare, extinderii SIDA si saracirii treptate a unei parti a populatiei apartinand acestor tari.

 

Tuberculoza afecteaza in prezent in jur de 10 milioane de persoane in lume, dintre care trei sferturi in tarile in curs de dezvoltare.

 

Contaminarea se face prin intermediul picaturilor fine de saliva ce contin bacilul Koch, eliminate de un bolnav cu tuberculoza pulmonara sau laringiana in timp ce vorbeste, stranuta sau tuseste. Deci tuberculoza e o boala ce se transmite pe cale aerogena.

 

Simptomele. Primul contact cu bacilul Koch declanseaza primoinfectia tuberculoasa. In plamani se formeaza un mic focar tuberculos, ca un abces pe care-l numim sancru de inoculare. In general pacientul nu resimte nici un simptom si in 90 % dintre cazuri primoinfectia se vindeca spontan. Focarul tuberculos dispare, lasand o cicatrice fara importanta, vizibila pe radiografiile pulmonare sub forma unei mici calcificari.

 

Cateodata, primoinfectia se manifesta prin tuse, temperatura putin crescuta, astenie usoara si pierdere a poftei de mancare (sindrom infectios moderat). In cazuri mai rare, manifestarile bolii pot fi mai importante, cu febra ridicata, tulburari digestive si eruptii cutanate de culoare rosie-violacee pe membrele inferioare (eritem nodos).

 

In aproximativ 5 % din cazuri, bacilul disemineaza prin sange si se afla la originea unor focare ce pot ramane in stare latenta (adica fara sa produca simptome) ani de zile, pentru ca apoi, cu ocazia unei deprimari a mecanismelor de aparare imunitara, trecatoare sau nu, sa se reactiveze brusc. In aceasta situatie boala se localizeaza cel mai frecvent la plamani si se manifesta printr-o alterare a starii generale.

 

Trei simptome sunt evocatoare: 1. febra, mai ales seara, insotita de respiratii nocturne; 2. oboseala si 3. scaderea in greutate. Apoi apar manifestarile pulmonare: tuse mai mult sau mai putin productiva, spute cateodata sanguinolente (hemoptizii), greutate in respiratie la efort sau, mai rar, o adevarata detresa respiratorie (bronhopneumonia tuberculoasa).
Diagnosticul se bazeaza pe radiografia toracica ce evidentiaza opacitati (noduli) si zone de transparenta (caverne) la nivelul plamanilor, mai ales in regiunea lor superioara. Pentru a confirma diagnosticul de tuberculoza trebuie cautata bacteria responsabila de boala, in sputa sau in secretiile bronsice.

 

Deseori bacilul Koch e dificil de pus in evidenta. Examenul direct la microscop fiind rareori pozitiv, intotdeauna din proba recoltata trebuie sa se efectueze culturi.

 

In acest caz rezultatele examenului nu sunt cunoscute decat dupa un interval de 3-6 saptamani. Se pot folosi de asemenea testele cutanate la tuberculina. Ele contribuie la stabilirea unui diagnostic exact, doar atunci cand reactia e intens pozitiva. O reactie usor pozitiva poate indica un contact cu o boala in antecedente (primoinfectie) sau o vaccinare mai veche.

 

Tratamentul si profilaxia. Tratamentul asociaza 3-4 antibiotice antituberculoase pe o perioada de cel putin 6 luni. Vindecarea se obtine la majoritatea cazurilor. Bolnavul trebuie izolat in primele 3 saptamani de boala. Apoi el nu mai este contagios. O primoinfectie trebuie tratata in acelasi mod, timp de 3 luni, pentru a evita evolutia ulterioara spre tuberculoza secundara.

 

Profilaxia se bazeaza pe vaccinarea BCG, a carei eficacitate e partiala, dar care permite reducerea considerabila a frecventei formelor grave.

Adauga comentariu