„Trei, Doamne, și toți trei”: totul despre Dăncilă, Iohannis și Barna. Puncte slabe vs puncte forte

Candidații la președinție și-au strâns cu chiu, cu vai semnăturile. Într-un final au fost validați. Iar spectacolul și dedesubturile ce răzbat tot mai pregnant au înlocuit dezbaterile și programul fiecărui candidat la funcția supremă în stat. Care sunt punctele tari și slăbiciunile prezindețiabililor? Ce au preferat să dea uitării și cu ce program s-au lansat în cursa pentru Cotroceni? 

Înainte de orice, se cuvine să menționăm că sâmbătă, 12 octombrie, a început oficial campania electorală pentru Președinția României. 

Chiar și așa, startul a fost „furat” cu mult timp înainte de fiecare dintre candidați. Astfel, spectacolul a fost nelipsit, fie că s-a desfășurat în piețele publice ale marilor orașe din țară, fie că a încăput pe micile ecrane, în platourile de televiziune. Oricum, fiecare dintre candidați s-a prezentat în mod individual, fiind întrerupt din când în când de către moderator.

Dezbaterile între candidați, cu care românii au fost obișnuiți în 2004, apoi în 2009, atunci când rând pe rând s-au confruntat Adrian Năstase și Traian Băsescu ori Traian Băsescu și Mircea Geoană, ei bine, această tradiție a fost întreruptă odată cu instalarea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis, care în campania din 2014 mai mult a zâmbit decât a vorbit. Știe dânsul de ce... 

Pentru început, am încercat să aflăm care sunt punctele forte și punctele slabe ale lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna.

Klaus Iohannis – PNL –

Darul oratoric nu i-a fost hărăzit lui Iohannis, motiv pentru care acesta a preferat să scrie cărți: în prealabil, trebuie să spunem că nu e puțin lucru să publici (nu să scrii) 3 cărți în 5 ani. Un efort cu rezultate evidente. În măsura în care harul scriiturii i-a fost acordat fostului primar de Sibiu de destin sau de... partid, acesta poate fi apreciat drept un punct forte. 

În aceeași măsură în care reprezintă și un punct slab. 

De remarcat că harul scriitoricesc l-a acoperit pe Iohannis în 2014, când întruchipa candidatul salvator al României noi. În timpul mandatului, Iohannis a mai publicat 2 cărți: toate cele trei apariții editoriale semnate de Klaus Iohannis se încadrează în registrul pașilor sau, altfel spus, al păsuirii: unul înainte și doi înapoi: Pas cu Pas, Primul Pas și, probabil, ultimul pas.

De fapt, liberalul Iohannis n-a făcut decât să adapteze tactica mai veche a conservatorilor: cea a „pașilor mărunți”. 

Puncte slabe

„România Educată” – proiectul cu care Iohannis intra în campania din 2014 a rămas mai mult sau mai puțin un subiect fantomatic, care s-a concretizat într-un raport publicat în decembrie 2018, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, după o consultare îndelungată cu experți în domeniu. Educația a rămas închisă într-un raport ce a fost criticat de către specialiștii în pedagogie, experți în educație etc. 

Talent oratoric redus, limbaj alambicat. 

O agendă externă redusă la minim. Din ultima vizită pe care a făcut-o în Statele Unite ale Americii, actualul președinte s-a întors cu o șepcuță. Tema eliminării vizelor pentru cetățenii români în SUA a rămas pentru viitorul președinte al țării. 

De fapt, programul din campania pentru prezidențiale a fost înlocuit cu subiecte colaterale ce au acaparat atenția publică: cazul Caracal sau moțiunea de cenzură contra Guvernului Dăncilă. 

Astfel, programul prezidențiabilului Iohannis s-a redus la multiple acuzații adresate PSD și Executivului. 

Programul politic a fost înlocuit cu un slogan de campanie: „România normală”.

Cel puțin până în prezent, Iohannis a evitat asemenea subiecte precum: rolul și atribuțiile prezidențiale, proiecte de politică externă, modificarea Constituției și restabilirea unui echilibru între puterile statului.

Călătoriile, aventura și weekendurile prelungite la munte, la mare ori la Sibiu fac parte, de asemenea, dintre preocupările predilecte ale prezidențiabilului Iohannis.

De altfel, în ianuarie 2018, Klaus Iohannis a fost cel care a mai dat „o șansă PSD“, când a nominalizat-o premier pe Viorica Dăncilă. Ulterior, președintele a explicat că situația din Parlament nu-i oferea altă posibilitate. În acest fel, Iohannis și-a „plăsmuit” dușmanul în imaginea PSD, iar acuzațiile ulterioare, lansate constant la adresa Guvernului s-au transformat într-un pseudo-program politic. 

Casele din Sibiu ale familiei Iohannis reprezintă o altă problemă peste care soția actualui președinte, Carmen Iohannis, a decis să treacă pe neobservate în decembrie 2018, după ce nu s-a prezentat la Parchetul General pentru audieri invocând motive medicale. 

Puncte forte

A menținut linia de politică externă pro-americană, veghind asupra echilibrului în relația cu celelalte state europene. 

O comunicare bună în spațiul online cu propriul electorat.

Are priză la public, fiind bine primit de fiecare dată de electoratul PNL din țară. 

Consecvent pe linie politică, fără a schimba partidele. 

Fără probleme de integritate și incompatibilitate.

O imagine bună pe plan extern.

 

Viorica Dăncilă – PSD – 

Puncte forte

Nu a ezitat să preia funcția de prim-ministru chiar atunci când cel mai mare partid din țară, PSD, era condus cu strictețe de către Liviu Dragnea, cel care a știut să facă jocurile politice în așa fel încât să nu aibă contracandidați în propriul partid. 

După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 și încarecerarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a știut să preia frâiele partidului. 

Nu are probleme de integritate și incompatibilitate. 

Renunțarea la tema justiției ca subiect de prim ordin.

Ideile expuse de către Viorica Dăncilă și care pot fi conturate într-un program politic vizează:

bunăstare și creștere economică, eliminarea dublelor standarde față de diversele categorii sociale, eliminarea definitivă a ideii de tăiere sau reducere a pensiilor și salariilor, transparentizarea administrației prezidențiale, incluziunea socială, renunțarea la orice fel de negociere a democrației și afirmarea intereselor naționale la nivel european.

Puncte slabe

Multiple gafe în discursurile publice. Discurs incoerent și emotivitate crescută în public.

Realizarea precară a proiectelor asumate inițial, precum spitalele regionale sau infrastructura rutieră/autostrăzi. 

Dan Barna - USR – 

Puncte forte

Prezență nouă pe scena politică. A fost ales președintele celei mai noi formațiuni politice, Uniunea Salvați România. După succesul înregistrat de USR la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 a fost ales președinte al USR, iar candidatura sa a fost înaintată pentru fotoliul de președinte. 

Puncte slabe

Lipsa experienței politice. 

După dezvăluirie Rise Project, numele său figurează într-un scandal de corupție, fiind suspect de deturnarea fondurilor europene. 

După alegerile din 26 mai, contrar rezultatelor obținute, partidul condus de Dan Barna este măcinat de conflicte interne. 

Nu a reușit să dea o direcție potrivită diverselor grupuri din interiorul USR, cu vederi de dreapta sau de stânga, cu porniri hipsterești. 

USR nu dispune de o structură teriorială bine conturată. 

Nici unul dintre cei trei candidați nu au făcut public un program politic coerent, care să trezească interesul unei majorități largi, astfel încât nu au făcut decât să se adreseze propriului electorat. 

După cazul Caracal, Barna s-a făcut remarcat printr-o idee neinspirată, atunci când a declarat: „Dacă eram președinte, poate că drama de la Caracal nu s-ar fi întâmplat”.

Sloganul de campanie ales de USR a stârnit nemulțumirea și ironia publică: „Fericiți în România”.

Temele majore, precum educația, precaritatea unităților de învățământ, sănătatea și infrastructura sanitară, creșterea nivelului de trai nu s-au regăsit încă în proiectele acestora pentru România de mâine.

Dacă ne-am imagina o dezbatere publică în cadrul acestei campanii electorale între Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis, cine credeți că ar putea reuși să câștige simpatia românilor și, mai mult ca orice, votul decisiv?

 

 

 

foto captură: facebook

featured image: cotidianul.ro

Adauga comentariu