Judecătoria Cluj-Napoca i-a dat câștig de cauză unui clujean care a fost nevoit să își repare mașina după ce a ridicat-o din curtea celor de la BCCO Cluj-Napoca, aceasta fiind sub sechestru timp de trei ani. Instanța a reținut că trei polițiști de la BCCO Cluj trebuie să îi achite acestuia cheltuielile cu reparația autovehiculului.
Clujeanul Mihai Călin Tiuzan i-a dat în judecată pe trei polițiști de la BCCO Cluj pentru modul în care au avut ”grijă” de mașina lui timp de trei ani cât aceasta a fost pusă sub sechestru. Tiuzan a fost cercetat de către DIICOT Cluj, în 2012, pentru proxenetism și trafic de persoane. În dosarul respectiv, în 2014, s-a dispus măsura sechestrului pe mașina acestuia, un Mercedes-Benz model E250 CDI, pe care l-a cumpărat cu 20.000 de euro. Între timp, cei de la DIICOT Cluj au clasat dosarul pentru infracțiunea trafic de persoane, iar partea din dosar cu proxenetismul a ajuns la Parchetul Judecătoriei Dej, care la rândul său a clasat dosarul pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. După trei ani, în februarie 2017, Tiuzan a reintrat în posesia masinii, despre care a descoperit că a fost ținută în curtea BCCO Cluj, în aer liber, motiv pentru care au apărut defecțiuni ce au necesitat reparații. Astfel că, Mihai Călin Tiuzan, reprezentat de avocații Mircea Samuilă și Anatol Pânzaru, i-a dat în judecată pe cei trei polițiști de la BCCO Cluj responsabili cu depozitarea mașinii sale. Instanța a decis că polițiștii de la BCCO Cluj: R. D.C. (inspector principal de poliție), D. R.M. (agent șef principal) și F.M.L. (subinspector de de poliție) trebuie să îi achite lui Tiuzan peste 13 mii de lei cheltuielile cu reparația mașinii și încă 7.700 de lei cheltuieli de judecată.
„Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâţii R.D.C., D.R.M. și F.M.L.; Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române. Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne. Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul TIUZAN MIHAI CĂLIN, în contradictoriu cu pârâţii R.D.C., D.R.M., F.M.L., reprezentaţi în proces prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, şi INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE, şi în consecinţă: -obligă pârâţii, în solidar, la plata sumei de 13.329,62 lei în favoarea reclamantului, cu titlul de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare CJ-15-TMC, cu dobânda legală calculată de la data pronunţării hotărârii şi până la achitarea integrală a sumei. Obligă pârâţii, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului, în cuantum redus de 7.771,45 lei” se arată în sentință.
Decizia nu este definitivă, însă instanța a reținut că cei trei polițiști erau responsabili de modul în care mașina a fost depozitată în perioada celor trei ani în care a fost pusă sub sechestru.
„Este o soluție foarte bună a instanței, care a sancționat modul nelegal în care a fost depozitat autoturismul clientului meu timp de 3 ani. Legea este foarte clară cu privire la păstarea autoturismelor indisponibilizate în cauzele penale, acestea neputând fi abandonate în curtea Poliției, așa cum de multe ori se întâmplă. Organele de cercetare penală trebuie să respecte legea indiferent de structura din care fac parte sau de obiectul dosarului pe care îl instrumentează. Atunci când încalcă prevederile legale, aceștia pot fi trași la răspundere, așa cum a dispus instanța în acest caz”, declară avocatul Mircea Samuilă.
Decizia nu este definitivă, însă instanța a reținut că cei trei polițiști erau responsabili de modul în care mașina a fost depozitată în perioada celor trei ani în care a fost pusă sub sechestru.
„ORGANELE JUDICIARE CARE AU PROCEDAT LA APLICAREA SECHESTRULUI NU AU RESPECTAT DISPOZIȚIILE LEGALE CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA AUTOVEHICULELOR INDISPONIBILIZATE ÎN PROCESELE PENALE. Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 315 din 31 mai 2013 prevăd: “Art. 5. Autovehiculele indisponibilizate în vederea confiscării sau recuperării prejudiciului, de regulă, se lasă în custodia persoanelor fizice ori juridice care pot asigura securitatea și păstrarea acestora în condiții optime. Art. 6. (1) În situații temeinic justificate, autovehiculele indisponibilizate asupra cărora s-a instituit sechestru asigurător, precum și cele confiscate ca urmare a aplicării sancțiunii contravenționale complementare se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate organizată la nivelul unității din care face parte personalul care le-a indisponibilizat sau unității din localitatea unde își are sediul unitatea de parchet competentă a soluționa cauza. (2) În cazul cererilor de asistență judiciară internațională în materie penală, autovehiculul indisponibilizat va fi predat la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate. 6 (3) La camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate nu se introduc autovehiculele indisponibilizate provizoriu pentru expertize sau constatări tehnico-științifice. (4) Mijloacele plutitoare, precum și mijloacele de transport aerian indisponibilizate, care din motive obiective nu au fost lăsate în custodie, se păstrează în locuri special amenajate pentru staționarea unor astfel de mijloace, din zona de competență a organului care le-a indisponibilizat.” Așadar, normele legale cu privire la păstrarea autovehiculelor indisponibilizate prevăd că, de regulă, acestea sunt lăsate în custodia unei persoane fizice sau juridice care poate asigura securitatea și păstrarea acestora în condiții optime”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.