Traducatorii avertizeaza: Noua lege aduce haos si tarife mari. Multi vor renunta la autorizatie

Un haos total, preturi mari si multe birouri de traduceri inchise. Acestea sunt previziunile traducatorilor clujeni si din tara, in cazul in care proiectul de lege aflat in dezbatere va intra in vigoare. Traducatorii sunt nemultumiti ca noua propunere legislativa le restrictioneaza activitatea, ii impovareaza cu taxe si le ingradeste dreptul la libera negociere a tarifelor.

Marii perdanti vor fi chiar oamenii care au nevoie de traduceri pentru ca nu vor sti unde sa se duca pentru a-si rezolva problema si in final vor plati mai mult pentru aceeasi procedura. Traducatorii pregatesc o contraargumentatie care va fi depusa la Ministerul Justitiei in perioada in care proiectul se afla in dezbatere si chiar planuiesc actiuni de protest in Bucuresti si alte orase din tara.

Proiectul de lege prevede ca oricine are nevoie de o traducere trebuie sa treaca printr-un birou notarial sau prin institutiile juridice ale statului si nu se mai poate adresa direct unuia din cei aproape 37.000 de traducatori autorizati.

“O sa fie un haos. De ani de zile s-a creat un sistem, care in mare parte este un sistem, daca nu bun, macar logic. Acum cineva s-a trezit sa schimbe total acest sistem. Schimband acest sistem consacrat o sa creeze pe piata un haos total. N-o sa mai stie nimeni ce poate si ce nu traduce la diversi traducatori, mai ales prin limitarea noastra care inca este ambigua. Noi ca viitori traducatori judiciari nu stim exact ce acte vom putea traduce, nu stim exact daca o sa putem lucra cu publicul. Daca va uitati la articolul 2, nu se intelege nicaieri ca noi putem lucra liber cu publicul”, arata George Papadopol, presedintele Asociatiei Profesionale a Interpretilor si Traducatorilor (APIT).

In articolul 2 al propunerii traducerea si interpretarea judiciara se defineste ca “activitatea de traducere si interpretare efectuata de catre un traducator si interpret judiciar intr-o procedura sau activitate desfasurata in fata sau de catre un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia”. Acelasi articol subliniaza ca “prin organe ale sistemului judiciar se desemneaza Ministerul Justitiei, entitatile aflate in subordine acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti si organele de cercetare penala”, iar prin organe ale sistemului conex sistemului judiciar “se desemneaza notarii publici, executorii judecatoresti, avocatii, mediatorii si practicienii in insolventa”.

Potrivit noii legi toate actele vor trebui sa treaca pe la notar.

O sa fim singura profesie din Romania care ca sa-si exercite munca va trebui ca semnatura si stampila noastra, deci lucrarile noastre sa fie supravizate de un notar. E ca si cum v-ati duce la medic, v-ar da o reteta si ca sa puteti lua medicamentele sa treceti pe la notar sa vizeze semnatura medicului”, subliniaza Papadopol.

Propunerea prevede si tarifele pe care traducatorii judiciari trebuie sa le aplice.

“O sa putem lucra numai prin notari, numai cu institutiile din lege si nu o sa putem sa negociem liber pe piata, cum este in orice tara capitalista si democratica. O sa fim singura profesie din Romania care are un tarif impus de stat, dar nu tarif minim cum au notarii, ci un tarif maxim”, subliniaza presedintele APIT.

Costul traducerilor va creste si din cauza obligatiilor financiare prevazute in noua lege pentru traducatorii judiciari.

“Cum o sa poata sustine un traducator, care nu castiga ca un notar sau ca un avocat, acel birou individual pe care ei vor sa-l creeze? Cum o sa poata sustine contributiile catre cele 15 camere regionale pe care vor sa le faca, cum poate sa-si sustina cotizatia catre uniunea pe care vor ei sa o creeze? Cum poate sa sustina examenele respective din 6 in 6 ani? Foarte multi o sa renunte la autorizatie din imposibilitate financiara. Exista multi traducatori de limbi comune, dar daca ne gandim la limbi mai rare o sa fie groaznic, nu o sa mai avem traducatori care sa presteze aceste servicii”, arata Papadopol.

"Traducerile de ordin juridic se faceau si pana acum in fata organelor judiciare, nu este nimic nou in asta. Nu cred ca vor putea sa reglementeze controlul notarilor in orice act de traducere, daca de exemplu traduc un site. E ca si cum te duci la frizer dar ai nevoie de un hairstylist sa iti spuna ca iti sta bine parul. Orice interventie in stabilirea tarifelor practicate este un abuz pentru ca este o piata libera, nu este normal sa am aceleasi tarife, dupa 10 ani de experienta, ca unul care face asta de cateva luni", spune si clujeanul Radu Bazavan, traducator cu experienta.

Exista si o petitie online creata in urma cu cateva zile, care a adunat deja peste 1.500 de semnaturi.

“Noi, traducatorii suntem multi si totusi putini. Suntem multi pentru ca, daca am face un calcul de baza pornind de la cotizatia pe care ar trebui sa o platim conform Proiectului de lege privind traducatorii si interpretii judiciari, de la taxa de examinare pe care am fi nevoiti sa o achitam o data la 6 ani, de la posturile nou create in vederea evaluarii traducatorilor, de la controlul pus in mainile notarilor, avocatilor etc, etc, etc, stiti si dumneavoastra ca am obtine o suma frumusica pentru .... "bugetul de stat". Suntem insa putini. Ce mai conteaza cel putin 37.000 persoane ramase somere si zeci de mii de PFA-uri si SRL-uri inchise? Suntem 37.000 furnici sub talpa pantofului dumneavostra urias. Si doriti sa ne striviti pur si simplu. Doriti sa ne ingraditi dreptul la munca si accesul la piata muncii. Drept prevazut de Constitutie. Constitutia? O mica pietricica sub aceeasi talpa uriasa. Sa o strivim si pe aceasta! Si lista drepturilor incalcate ar putea continua”, se arata in textul petitiei.

Un alt repros pe care traducatorii il aduc legiuitorului este faptul ca nu s-au luat in considerare impactul social si financiar si nu au fost consultati tocmai ei, cei care sunt afectat de propunerea legislativa.

„Majorarea tarifelor de traduceri la sume care nu tin cont de realitatile economice va duce la imposibilitatea prestarii de servicii pentru persoane fizice si juridice deopotriva. Mai mult, in conditiile actuale ale proiectului, beneficiarul direct al traducerii nu va sti la cine sa apeleze pentru ce traducere. Apoi traducatorii organizati ca SRL si nu numai vor trebuie sa isi schimbe forma juridica, iar firmele de traduceri cu certificate ISO si angajati vor constata ca investitiile au fost in zadar”, puncteaza Lidia Matei, traducator clujean cu experienta.

In opinia ei legiuitorul ar trebui sa dea dreptul realizarii oricarui tip de traducere, cu reglementare clara si cu separarea traducatorilor de interpreti si sa permita organizarea traducatorilor, in conditiile permise de legile in vigoare, sub orice forma juridica, cu posibilitatea colaborarii intre traducatori.

Este sustinuta si de Dragos Grasu, managerul unei firme de traduceri din Cluj-Napoca.

“Este vorba despre o activitate serioasa, ce aduce venituri constante si relevante, atat prestatorilor de servicii cat si Statului Roman. Exista o piata formata in ultimii 10-15 ani, ce urmeaza trendul celorlalte tari UE, despre care statul roman si Ministerul Justitiei nu are habar pentru ca nu a cerut sau cautat informatii . Suntem contribuabili si angajatori si am vrea sa nu cersim un parteneriat ci sa fim priviti cu respectul cuvenit unor oameni care-si platesc impozitele la zi si aduc plusvaloare. Ceea ce solicitam este o analiza economica serioasa a acestui fenomen, deoarece, asa cum este formulata legea, cu restrictiile legate de organizarea traducatorilor judiciari vor fi afectati decisiv toti furnizorii de servicii de profil, indiferent de forma de organizarea actuala si mai ales contribuabilii, persoane juridice sau fizice. Putem fi parteneri ai statului pentru asa ceva. Singurele pasaje pozitive din lege sunt cele care pot creste calitatea actului profesional dar si aici ministerul are nevoie de parteneri (facultati, societati, asociatii) pentru ca nu poate aprecia o meserie despre care nu are habar. Suntem certificati ISO, facem investitii, accesam fonduri europene, facem traininguri, avem contracte pe termen lung, facem tot posibilul sa ne apropiem de furnizorii europeni de profil si nu putem accepta legi care nu au niciun fundament economic si sunt facute in totala necunostinta de cauza”, a aratat acesta.

Proiectul de lege se afla in dezbatere publica pana in 1 februare, aceasta fiind data pana la care propunerile si observatiile pot fi depuse la adresa Ministerului Justitiei. Reprezentantii APIT spun ca vor depune in curand o serie de sugestii.

Foto: uno-traduceri.ro

Adauga comentariu