Sanatate

Tot mai puțini donatori de organe. Legea transplantului întârzie să apară

Situația transplantului în România este departe de a se fi clarificat: transparentizarea procesului de donare și transplant figurează în continuare pe agenda Ministerului Sănătății. Însă, de la un an la altul numărul donatorilor este în scădere, iar acest aspect se datorează și scandalului în care a fost implicat fostul director al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj, Mihai Lucan, anchetat de procurorii DIICOT și DNA pentru delapidarea institutului și trafic de organe. În România funcționează trei centre de transplant renal: Cluj, București și Iași.

ICUTR Cluj asigură transplantul pentru pacienți care vin din toată țara, iar conform informațiilor furnizate de către Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj, la solicitarea Ziar de Cluj, până în 07.09.2018 aici erau inregistrati 2.671 de pacienti, in asteptare, in vederea unui transplant renal. 

Aceasta cifra nu reprezinta numarul real al pacientilor care au nevoie de un transplant renal. Conform uzantelor din Romania, un pacient cu boala renala cronica decompensata, aflat pe dializa sau in predializa, va figura pe o lista de asteptare doar daca solicita acest lucru.

In ICUTR exista un sistem de gestiune a bazelor de date in care sunt inregistrati pacientii care solicita un transplant renal. La inscrierea pe lista de asteptare, in afara datelor de identificare si a modalitatilor de contactare, sunt solicitate consulturile, investigatiile si analizele medicale necesare pentru realizarea in bune conditii a transplantului renal. In cazul in care, in cursul prezentarii initiale, pacientul nu poate depune un dosar complet sau unele documente medicale nu sunt clare, medicul contacteaza pacientii in vederea completarii dosarului medical. Ulterior, acesti pacienti trebuie sa revina la control la un interval de 6 luni pentru reactualizarea informatiilor existente, dar aceasta prezentare la control este responsabilitatea stricta a pacientului”, au precizat reprezentanții ICUTR Cluj.

La nivel national sunt peste 5.000 de români care așteaptă o a doua șansă la viață pe listele pentru transplant, iar numărul real al celor care au nevoie de un transplant și nu sunt înregistrați nicăieri este cu câteva mii mai mare. Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a admis că autoritățile române nu au o evidență precisă a pacienților care au nevoie de un transplant. Între timp, numărul donatorilor de organe aflați în moarte cerebrală a scăzut de la un an la altul, ajungând în 2017, la jumătate față de 2016.

”Pana in prezent, in 2018, au fost 15 donatori cu moarte cerebrala si 9 donatori vii. Alti 4 donatori vii sunt in curs de evaluare medicala in vederea transplantului”, arată datele furnizate de ICUTR Cluj.

România se găsește la coada clasamentului european în ceea ce privește numărul donatorilor de organe, fiind una dintre puținele țări din Europa care nu a introdus în legislație acordul prezumat și nu face parte din Eurotransplant.

Principalul criteriu în vederea alocării de organe pentru transplant în România se referă la compatibilitate, însă acest aspect a dat naștere unor suspiciuni privind transparența procedurii: „Nu avem o prioritizare în funcţie de urgenţă sau de înscrierea pe listă a pacienţilor care au nevoie de transplant”, recunoaște ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

La începutul lunii iulie 2018, ministrul Sănătății a numit un nou director la Agenția Națională de Transplant. Dr. Anca Mureșan de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie prof. dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca a fost numită director al Agenției Naționale de Transplant (ANT), în locul lui Radu Deac.

Decizia conducerii Ministerului Sănătății a venit la două zile de la moartea lui Călin Fărcaș, tânărul care a murit pe listele de așteptare pentru un transplant de plămâni.

Tânărul Călin Fărcaș, din Brașov, care a așteptat vreme de doi ani un transplant de plămâni, a fost refuzat de clinicile din străinătate deoarece statul român nu este membru cu drepturi depline al agenţiei non-profit Eurotransplant. Deşi avea 200.000 de euro, nici o clinică din Europa nu a acceptat să facă transplantul. Chiar dacă putea plăti transplantul, clinicile l-au refuzat tot din cauza lipsei unui acord clar cu Eurotransplant. 

 

           La mijlocul lunii iulie, Sorina Pintea înainta un nou termen pentru reglementarea transplantului în România: 2 luni. Timpul, din păcate, s-a scurs.

 

Cazurile de donare a organelor pentru realizarea transplantului au scăzut simțitor în ultima perioadă, iar listele de așteptare în acest sens sunt fără sfârșit. Merită de precizat faptul că reducerea numărului de cazuri de transplant în România se datorează și corupției din sistemul sanitar românesc, precum este cazul medicului Mihai Lucan, care a periclitat activitatea Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj și este acuzat de fraudarea ICUTR Cluj.

Soluțiile trebuie identificate însă de urgență. 

Sistemele eficiente au la baza motivarea, implicarea activa si constientizarea actorilor principali in acest proces complex. Pentru a face un transplant de la donator decedat sunt foarte multi pasi care trebuie urmati: identificarea donatorului, declararea mortii acestuia (a mortii cerebrale), uneori obtinerea acordului medicului legist, obtinerea acceptului de donare din partea familiei, coordonarea echipelor de prelevare, prelevarea organelor, selectarea potentialilor primitori, realizarea transplantului. 

Problema donarii este in egala masura o consecinta a acceptarii din partea populatiei dar si a implicarii active a personalului medical si a forurilor cu responsabilitati in organizare si monitorizare.

Transparenta se atinge prin stabilirea de reguli clare, cuantificabile, disponibile public”, au conchis reprezentanții Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *